Etica tehnologiei informatiei | Un robot nu trebuie sa faca rau unei fiinte umane
„Un robot nu trebuie să facă rău unei ființe umane“. Prima lege a roboticii pare esențială în era cetățeanului digital și a tehnologiei informației omniprezente. Pe 31 martie, Unitatea de evaluare a alegerilor ştiinţifice şi tehnologice (STOA) de la Parlamentul European a găzduit o reuniune din cadrul proiectului ETICA (Chestiuni etice ale aplicațiilor din domeniul tehnologiei informației și a comunicațiilor în curs de apariție).
„Tehnologia nu este neutră. Aceasta ne determină faptele, gândurile și stilul de viață“, a arătat un participant la reuniune. Președintele comisiei pentru piața internă, Malcolm Harbour (Conservatorii şi Reformiştii Europeni, Regatul Unit), a spus că „dezbaterea asupra eticii este necesară în contextul noilor tehnologii în curs de apariție“.
Cetățenia digitală șlefuiește personalitățile și societățile
Cetățenia digitală și interacțiunea om-mașină sunt deja prezente în societate. Acestea creează multiple dileme etice. Site-urile de socializare și alte forme de interacțiune merg dincolo de simpla problemă a protecției datelor pe internet, acestea contribuind la re-formarea societății.
Simon Rogerson, directorul Centrului pentru Computere și Responsabilitate Socială, a spus în cadrul reuniunii de la Parlamentul European că este necesară abordarea chestiunilor etice precum marketingul orientat către anumite grupuri pe site-urile de socializare și formarea personalităților.
Coordonatorul proiectului ETICA, Prof. Bernd Stahl, a remarcat că abordând aceste chestiuni putem înțelege viitorul și forma societatea în care dorim să trăim, care va fi marcată de mai multă interacțiune între oameni și tehnologie.
Politica unei revoluții
Tehnologia informației și a comunicațiilor este deja omniprezentă, deși uneori invizibilă. De aici apar întrebări legate de protecția datelor sau utilizarea acesteia ca instrument de control. Președintele Autorităţii Europene pentru Protecţia Datelor, Peter Hustinx, a arătat că „există decizii mai mult sau mai puțin automatice, bazate pe profiluri și presupunerea că cineva reprezintă un risc sau o țintă atractivă“. Conform dumnealui, „felul în care acest lucru se întâmplă în societățile noastre este îngrijorător“.
„Astăzi, toate lucrurile sunt din ce în ce mai mici, putem pune implanturi chiar și într-o foaie de hârtie“, a arătat Florent Frederix, de la Comisia Europeană. „Îți dai seama la un moment dat că sistemul își amintește mai multe decât îți amintești tu“, a adăugat dumnealui, dând exemplul orașelor, caselor și ușilor de hotel „inteligente“.
Secretarul General al Alianței pentru Societatea Informațională, Philip Virgo, a arătat că, deși tehnologia s-a schimbat mult, chestiunile etice au rămas aceleași. Conform dumnealui, singura schimbare este creșterea potențialului distrugător al acestei tehnologii.
Alan Freeland, de la IBM, crede că tehnologia informației și a comunicațiilor este esențial neutră, dar depinde de cum este pusă în aplicare: GPS-urile ghidează mașinile dar pot și să controleze stilul de conducere al șoferilor. Alma Whitten, de la Google, a adăugat că „un instrument informațional puternic, precum Google, care este construit din reciclarea inteligenței umane, nu poate să nu recicleze și părțile urâte“.
Mai multe informaţii :
Cărţi juridice Editura Nomina Lex
Apreciati acest articol








Adauga un comentariu