Progresele Romaniei in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare
RAPORT INTERMEDIAR AL COMISIEI EUROPENE CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN SI CONSILIU privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare
1. Introducere
La 1 ianuarie 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, a fost instituit un Mecanism de cooperare şi de verificare (abreviat în continuare „MCV")1, pentru a sprijini România în vederea remedierii deficienţelor din domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, precum şi pentru a monitoriza progresele realizate în aceste domenii prin intermediul unor rapoarte periodice.
Prezentul raport este un raport intermediar care oferă o actualizare tehnică privind evoluţiile semnificative care au avut loc în ultimele şase luni în România în cadrul raportului MCV. Acesta se axează pe răspunsul României la recomandările Comisiei şi nu conţine o evaluare integrală a progreselor înregistrate. Actualizarea se limitează la măsurile care au fost finalizate sau se aşteaptă să fie finalizate în perioada imediat următoare.
Ultimul raport privind progresele, adoptat de Comisie la data de 20 iulie 2010, şi recomandările acestuia rămân punctul de reper pentru evaluarea progreselor realizate în raport cu obiectivele de referinţă şi pentru identificarea provocărilor care mai trebuie abordate. Comisia va prezenta următoarea evaluare în vara anului 2011.
2. REFORMA SISTEMULUI JUDICIAR şI COMBATEREA CORUPţIEI: REZUMATUL EVOLUţIILOR ÎNREGISTRATE
De la ultimul raport al Comisiei, România a luat o serie de măsuri importante în vederea îmbunătăţirii celerităţii procesului judiciar, prin adoptarea şi punerea în aplicare a Legii micii reforme în justiţie (o lege procedurală care va duce la tratarea mai rapidă a cauzelor) şi prin modificarea Legii Curţii Constituţionale, conform recomandărilor Comisiei. De asemenea, România şi-a continuat pregătirile pentru punerea în aplicare a noului cadru legislativ privind dreptul civil şi penal, prin lansarea unei analize a impactului a noilor coduri şi prin continuarea punerii în aplicare a legislaţiei. În acelaşi timp, România a pregătit, de asemenea, propuneri de închidere a unor instanţe şi parchete neviabile şi de realocare a personalului din aceste locaţii. În plus, România a pregătit propuneri de consolidare a recrutării magistraţilor şi a formării iniţiale a acestora.
____________________________
Decizia 2006/928/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare şi de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referinţă specifice în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 56).
În ultimele şase luni, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi-a menţinut rezultatele convingătoare în ceea ce priveşte anchetarea cazurilor de corupţie la nivel înalt. În această perioadă, s-a putut observa o creştere a numărului condamnărilor nedefinitive şi a pedepselor disuasive şi a fost lansată o analiză de impact independentă a ultimelor două strategii anticorupţie. Cu toate acestea, în privinţa cazurilor importante de corupţie la nivel înalt nu s-au înregistrat evoluţii importante în instanţă de la ultima evaluare a Comisiei.
Ca urmare a recomandărilor Comisiei, România a adoptat o lege îmbunătăţită de asigurare a funcţionării Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). Totuşi, în aceeaşi perioadă, chiar dacă autorităţile au continuat să îmbunătăţească cadrul juridic şi funcţionarea sistemului judiciar, Parlamentul a decis reduceri bugetare importante în ceea ce priveşte ANI în contextul constrângerilor bugetare generale. De asemenea, Parlamentul a împiedicat investigarea cazurilor de suspiciune de comitere a unor acte de corupţie de către un fost ministru. Alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii au fost umbrite de contestarea în justiţie a acestora şi au dus la anularea de către Curtea Constituţională a alegerilor privind patru membri ai CSM.
3. Perspective
De la ultima evaluare efectuată de Comisie, România a răspuns în mod constructiv la recomandările Comisiei.
Pentru a consolida dinamismul reformei care a fost reînvigorat, România ar trebui să se axeze pe pregătirea temeinică în vederea punerii în aplicare a noilor coduri şi ar trebui, de asemenea, să dispună revizuirea cuprinzătoare a modului de funcţionare a sistemului judiciar, pentru a sprijini punerea în aplicare a ajustărilor structurale suplimentare care se impun şi a investiţiilor necesare pentru a asigura celeritatea, calitatea şi consecvenţa procesului judiciar. Preluarea mandatului de către noul Consiliu Superior al Magistraturii reprezintă o ocazie importantă pentru a iniţia o cooperare strânsă şi constructivă în această privinţă între diferiţii actori din domeniul politic şi judiciar.
Până la următoarea evaluare a Comisiei, din vara anului 2011, România ar trebui să se axeze în special pe lansarea unei revizuiri independente a sistemului judiciar, pe reforma sistemului disciplinar pentru magistraţi, pe măsurile de îmbunătăţire a celerităţii proceselor care au ca obiect cazuri de corupţie la nivel înalt şi pe consolidarea politicii anticorupţie generale.
Comisia va sprijini în continuare România în acest demers şi va prezenta următoarea evaluare detaliată a progreselor până în vara acestui an.
4. Actualizare privind situata actuală Reforma sistemului judiciar
De la ultima evaluare a Comisiei, România a adoptat Legea micii reforme în justiţie , în vederea îmbunătăţirii celerităţii procedurilor judiciare şi în vederea realizării de progrese în ceea ce priveşte punerea în aplicare a unora dintre reformele prevăzute prin noile coduri. Legea micii reforme în justiţie introduce principiul oportunităţii, care oferă mai multe posibilităţi organelor de urmărire penală să nu continue instrumentarea, de exemplu atunci când dovezile existente nu justifică investigaţiile suplimentare; legea introduce, de asemenea, posibilitatea ca procuratura să preia rapoarte înaintate de poliţie în unele cazuri minore. Această lege simplifică procedurile judiciare şi prevede posibilitatea recunoaşterii vinovăţiei, scurtându-se astfel durata procesului. De asemenea, Legea micii reforme în justiţie simplifică procedura de recurs în interesul legii, care se prevede să rămână principalul mijloc de unificare juridică.
În ultimele şase luni, România a adoptat o serie de măsuri structurale pentru a aborda problema presantă a deficitelor de capacitate ale sistemului judiciar. În momentul în care va fi disponibilă analiza de impact privind noile coduri, vor fi necesare măsuri suplimentare de asigurare a redistribuirii resurselor. De la ultimul raport al Comisiei, România a finalizat o propunere de închidere a douăzeci şi patru de instanţe şi a parchetelor aferente, care fie nu erau operaţionale, fie aveau un volum de lucru insuficient2. În plus, România a pregătit propuneri de consolidare a recrutării şi formării magistraţilor. Cu toate acestea, capacitatea Institutului Naţional al Magistraturii nu a fost încă sporită în conformitate cu cerinţele în materie de resurse ale magistraturii, iar bugetul acestuia pe 2011 a fost redus (ca parte a consolidării fiscale naţionale necesare). Propunerile de transferare a anumitor sarcini administrative de la judecători la personalul auxiliar şi de a introduce manageri de instanţă sunt încă în curs.
În România, au avut loc discuţii preliminare referitor la o revizuire a funcţionării sistemului judiciar, recomandată de Comisie. Totuşi, această revizuire nu a fost încă lansată. Efectuarea unei evaluări independente a modului de funcţionare a sistemului judiciar ar contribui la identificarea măsurilor necesare pentru a consolida eficienţa sistemului. Raportul recent privind vulnerabilităţile sistemului judiciar român, elaborat de o echipă de magistraţi, avocaţi, academicieni şi reprezentanţi ai societăţii civile, reprezintă o contribuţie utilă la această activitate.
De la ultimul raport al Comisiei, România a întreprins măsuri pentru a da curs recomandărilor Comisiei privind sistemul disciplinar al magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii a pregătit propuneri de clasificare a gravităţii abaterilor disciplinare, pentru a extinde sfera sancţiunilor şi pentru a introduce o scară de pedepse adecvată. Este nevoie de legislaţie pentru implementarea acestor propuneri. În plus, au fost efectuate o serie de evaluări ale Inspecţiei Judiciare şi ale inspectorilor din cadrul acesteia, fiind prevăzut ca unele dintre acestea să fie repetate periodic în viitor3.
În ceea ce priveşte alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii, legalitatea mandatelor mai multor membri ai Consiliului a fost contestată, fiind introdusă şi o acţiune în instanţă în acest sens, decizia finală nefiind încă pronunţată. Decizia Curţii...
_________________________________
Numărul de instanţe propuse a fi închise este cu nouă mai mare decât numărul de instanţe prevăzut în vară, dar este cu mult mai mic decât cel propus iniţial de experţi externi în 2005. Prin această propunere, vor deveni vacante 50 de posturi de judecător (38 dintre acestea fiind în prezent ocupate) şi 47 de posturi de procuror (38 dintre acestea fiind în prezent ocupate), aceste posturi urmând a fi realocate.
Revizuirile includ: un raport de activitate pregătit de conducerea Inspecţiei Judiciare, care acoperă primele şase luni ale anului 2010, un raport de evaluare a fiecărui inspector şi un raport de audit privind conducerea Inspecţiei Judiciare, elaborat de Unitatea de audit a Consiliului Superior al Magistraturii.
...Constituţionale din ianuarie de a invalida alegerile în cazul unora dintre membri creează posibilitatea de a asigura credibilitatea noului Consiliu. Va fi important să se asigure funcţionarea între timp a Consiliului, până la organizarea de noi alegeri pentru poziţiile invalidate.
Trebuie depuse în continuare eforturi pentru a se da curs recomandării Comisiei de a asigura faptul că întreaga jurisprudenţă a instanţelor este publicată într-o bază de date uşor de utilizat şi în care căutările se efectuează cu uşurinţă. Au fost publicate noi hotărâri pe portalul online de jurisprudenţă, Jurindex, dar în prezent colecţia este limitată la hotărârile Curţilor de Apel (şi hotărârile unui tribunal) din 2008, 2009 şi primele două luni ale anului 2010.
Principala provocare a României în lunile următoare în ceea ce priveşte reforma judiciară va fi de a se pregăti cu succes pentru intrarea în vigoare a celor patru noi coduri. Codurile introduc un cadru şi proceduri legislative noi în materie de drept civil şi penal, fapt care reprezintă o provocare importantă, date fiind deficienţele existente în ceea ce priveşte capacitatea şi consecvenţa procesului judiciar. România a făcut un pas important în ceea ce priveşte lansarea unei analize de impact4 a noilor coduri, în vederea evaluării implicaţiilor în ceea ce priveşte personalul şi ajustările legislative şi structurale necesare. S-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte legislaţia de punere în aplicare: au fost înaintate Parlamentului5 proiecte de legi de punere în aplicare a codului civil şi penal, fiind în curs de elaborare legile de punere în aplicare a codurilor de procedură. În momentul în care autorităţile române vor primi analiza de impact finală, va trebui pregătit un plan de punere în aplicare cuprinzător şi vor fi necesare cursuri de formare pentru a se asigura faptul că punerea în aplicare se desfăşoară în bune condiţii şi este eficace.
Combaterea corupţiei
De la ultimul raport al Comisiei, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a continuat să obţină rezultate bune în ceea ce priveşte investigarea cazurilor de corupţie la nivel înalt, trimiţând în instanţă un număr semnificativ de persoane, inclusiv un membru al Parlamentului European, trei foşti miniştri, doi foşti secretari de stat şi câţiva magistraţi6. În aceeaşi perioadă, Parlamentul a dat un vot negativ în ceea ce priveşte solicitarea de a se permite percheziţia unui calculator personal, într-o anchetă în curs privind o suspiciune de comitere a unor acte de corupţie de către un fost ministru. Prin urmare, parchetul va trebui să utilizeze toate celelalte dovezi disponibile în acest caz. În alt caz de suspiciune de acte de corupţie care priveşte aceeaşi persoană, Parlamentul a dat un vot negativ în ceea ce priveşte solicitarea de deschidere a unei anchete. Într-o altă anchetă în curs privind un caz de suspiciune de...
Consultanţii şi-au început activitatea printr-un raport iniţial, aprobat în decembrie 2010. Raportul final privind analiza de impact este prevăzut pentru aprilie 2011.
Legea de punere în aplicare a codului civil a fost aprobată de Senat la 8 decembrie şi se află în prezent în Camera Deputaţilor. Legea de punere în aplicare a codului penal este în prezent discutată în Senat. La 2 noiembrie, DNA a pus sub acuzare un fost ministru al apărării, un fost secretar de stat în Ministerul Apărării şi un actual membru al Parlamentului European. La 15 decembrie, DNA a pus sub acuzare un fost ministru al justiţiei (care în prezent este membru al Parlamentului) şi un fost ministru al comunicaţiilor, precum şi alţi patru pârâţi. În primele trei trimestre ale anului 2010, au fost trimişi în instanţă treisprezece magistraţi, faţă de trei magistraţi în 2009. Unsprezece dintre cei treisprezece magistraţi au fost trimişi în instanţă începând din luna mai, inclusiv un judecător al Înaltei Curţi şi un procuror-şef din cadrul unui parchet ataşat la o Curte de Apel.
...acte de corupţie care priveşte un membru al Parlamentului, Parlamentul nu a aprobat solicitarea parchetului de arestare preventivă.
Din datele referitoare la hotărârile judecătoreşti privind cauzele de corupţie la nivel înalt reiese că în primele trei trimestre ale anului 2010 s-a înregistrat o creştere a numărului hotărârilor de condamnare, precum şi a sentinţelor de condamnare la pedepse cu închisoarea. Acest lucru poate indica o tendinţă de a se pronunţa sentinţe mai disuasive, în cazul în care această tendinţă se confirmă pe o perioadă mai mare. Propunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a monitoriza jurisprudenţa în cauzele de corupţie la nivel înalt denotă o implicare mai activă a Curţii în promovarea unificării jurisprudenţei în acest domeniu. Cu toate acestea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a dat până în prezent curs unei iniţiative a unor judecători de la Curtea de Apel din Bucureşti, care au publicat orientări detaliate privind stabilirea sentinţelor, inclusiv pentru cauzele de corupţie.
România a eliminat o cauză importantă a întârzierilor în procesele privind cazurile de corupţie la nivel înalt prin adoptarea de modificări la Legea Curţii Constituţionale. Prin aceste modificări, care dau curs recomandărilor Comisiei, se elimină suspendarea proceselor în cazurile în care se invocă excepţii de neconstituţionalitate. Au fost deja constatate primele efecte pozitive în anumite cauze. Dispoziţiile Legii micii reforme în justiţie sunt menite, de asemenea, să contribuie în acest sens, în special prin simplificarea procedurilor judiciare, prin eliminarea suspendării proceselor penale atunci când se invocă excepţii de ilegalitate şi prin reducerea volumului de muncă al Înaltei Curţi.
Mai trebuie realizată o analiză cuprinzătoare a întârzierilor specifice a cauzelor de corupţie la nivel înalt, aşa cum recomandase Comisia. O serie de instituţii, inclusiv Înalta Curte, Inspecţia Judiciară, DNA-ul şi Ministerul Justiţiei, au reflectat, în grade diferite, asupra acestei chestiuni. Aceste iniţiative oferă o bază utilă de reflecţie privind viitoarele soluţii.
România a răspuns prompt la recomandarea Comisiei, prin adoptarea unei legi revizuite privind Agenţia Naţională de Integritate (ANI)7. Noua lege a fost adoptată în cadrul unei sesiuni speciale a Parlamentului României, convenite la solicitarea preşedintelui. Noua lege abordează principalele motive de preocupare ale Comisiei, în special prin reinstituirea posibilităţii confiscării averilor nejustificate. Legea revizuită introduce, de asemenea, unele noi dispoziţii menite să consolideze eficacitatea cadrului juridic8. Eficienţa noului cadru juridic va trebui demonstrată prin obţinerea de noi rezultate.
În decembrie, în contextul constrângerilor bugetare generale, Parlamentul a redus semnificativ bugetul ANI pe 2011. Această reducere bugetară poate împiedica publicarea declaraţiilor de avere şi de interese. Acest lucru ar constitui un obstacol în ceea ce priveşte transparenţa averilor şi eficacitatea verificărilor efectuate de ANI, care se bazează parţial pe semnalele provenite de la public.
______________________________
Noua lege, adoptată de Parlament la 24 august şi promulgată de preşedinte la 31 august, a intrat în vigoare la 6 septembrie.
Un exemplu îl reprezintă introducerea cerinţei ca demnitarii să declare contractele finanţate din fonduri de stat, locale şi externe de care beneficiază direct sau indirect. ANI consideră că acest lucru va contribui la identificarea conflictelor de interese.
Procurorii DNA au efectuat anchete penale privind poliţişti de frontieră şi vameşii, ce au dus la o operaţiune anticorupţie de mari proporţii la frontiere, în februarie, care s-a concretizat prin numeroase arestări. Este foarte important să se furnizeze resursele umane pentru a ocupa posturile vacante în perioada în care se desfăşoară procedurile judiciare corespunzătoare care urmează acestor arestări.
Numărul de anchete şi de puneri sub acuzare pentru acte de corupţie minore şi de importanţă medie la nivel local a continuat să crească de la ultimul raport al Comisiei9. Majoritatea cazurilor rezultă în continuare din cooperarea cu Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) a Ministerului Administraţiei şi Internelor. Se pare că sunt prevăzute şi măsuri de consolidare a cooperării dintre parchet şi Serviciul de Investigare a Fraudelor (SIF) din cadrul Poliţiei Române.
În ultimele şase luni, România a lansat o evaluare independentă a strategiei naţionale anticorupţie a României, ca răspuns la recomandarea Comisiei. O evaluare internă a rezultatelor intermediare ale strategiei, efectuată anterior, a confirmat o altă recomandare a Comisiei, cu privire la necesitatea consolidării politicii anticorupţie generale prin coordonare la nivel înalt10. Până acum, nu s-au întreprins acţiuni concrete în această privinţă. În ultimele şase luni, au fost aplicate în continuare diverse măsuri de prevenire a corupţiei11.
România a pregătit o serie de amendamente legislative la legislaţia privind achiziţiile publice ca răspuns la recomandările Comisiei în acest domeniu. După cum s-a indicat deja în ultimul raport al Comisiei, România a introdus în Legea privind achiziţiile publice12 noi dispoziţii care definesc mai detaliat conflictul de interese. Aceste dispoziţii reglementează cazurile în care persoanele care deţin funcţii de conducere într-o societate comercială care depune o ofertă într-o procedură de achiziţii publice are legături de familie sau comerciale cu persoane care au funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante. Alte modificări, de simplificare a sistemului de contestaţii administrativ-jurisdicţionale, sunt menite să accelereze procedura de achiziţii publice13. Acum, pot fi semnate contractele de achiziţii după respingerea contestaţiilor de către organismul administrativ de soluţionare a contestaţiilor, chiar dacă s-a introdus o cale de atac. Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) intenţionează să încheie protocoale de cooperare administrativă, pentru a accesa bazele de date care permit identificarea eventualelor situaţii de conflict de interese. Impactul concret al acestor dispoziţii rămâne de demonstrat în practică.
______________________________
În primele nouă luni ale anului 2010, parchetele locale au pus sub acuzare 406 pârâţi pentru infracţiuni de corupţie, comparativ cu 193 în perioada echivalentă din 2009 şi 115 în perioada echivalentă din 2008.
Revizuirea a identificat, de asemenea, lipsa unei abordări naţionale şi unitare în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea corupţiei, insuficienţa mecanismelor de monitorizare şi raportare şi lipsa indicatorilor de impact, ceea ce împiedică evaluarea strategiei.
Aceste măsuri includ: acţiuni continue de implementare a unei noi metodologii pentru identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie în Ministerul Administraţiei şi Internelor; propuneri suplimentare care derivă din dezbaterile anticorupţie găzduite de Centrul Naţional de Integritate; conferinţe de promovare a celor mai bune practici în administraţia publică, organizate de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. De asemenea, sunt în curs de elaborare propuneri de consolidare a mecanismelor de prevenire şi detectare a cazurilor de corupţie în ceea ce priveşte procedurile de achiziţii din sectorul public.
Aceste dispoziţii au fost introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 76/2010, aprobată prin
Legea 278/2010.
Aceste dispoziţii sunt incluse, de asemenea, în Legea 278/2010.
Cărţi juridice Editura Nomina Lex
Email to a friend
Print version
Plain textApreciati acest articol
Adauga un comentariu