Principalele noutati aduse de noua Lege a Educatiei Nationale (Partea I)
Educaţia timpurie
In noua lege, educaţia timpurie acoperă perioada între 0 şi 6 ani, cu cele două segmente ale sale: educaţia antepreşcolară (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani). Legea creează astfel premisele unei abordări unitare a educaţiei la vârstele mici, punând în evidenţă importanţa crucială a acestei perioade în întreaga dezvoltare ulterioară a copilului. Se trece pentru prima oară, la nivelul unui document legislativ de o asemenea importanţă, de la o abordare tip „îngrijire" la una tip „educaţie" pentru copiii de până la 3 ani.
Pentru coerenţa demersului educativ, noua lege prevede că unităţile de educaţie antepreşcolară se organizează în conformitate cu standarde de calitate aprobate prin hotărâre a guvernului, iniţiate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, ceea ce presupune armonizarea punctelor de vedere ale reprezentanţilor educaţiei şi ai serviciilor de sănătate şi îngrijire. Metodologia de acreditare a furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară se realizează, de asemenea, în colaborare, de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii.
In acelaşi timp, este prevăzută posibilitatea finanţării din resurse publice a furnizorilor acreditaţi de servicii de educaţie timpurie, indiferent dacă aceştia sunt publici sau privaţi. Este încă o expresie a aplicării coerente a principiului „finanţarea urmează copilul", ceea ce va stimula, pe de o parte, competiţia între diferiţii furnizori de educaţie antepreşcolară şi va permite, pe de altă parte, accesul tuturor copiilor la servicii de educaţie şi îngrijire de calitate.
Invăţământul preşcolar va avea, în continuare, trei grupe (mică, mijlocie, mare), iar proiectul prevede generalizarea treptată a acestuia.
Introducerea clasei pregătitoare
Conform noii legi, învăţământul primar are o durată de 5 ani, fiind format din clasa pregătitoare şi clasele I-IV. Această schimbare este în avantajul copilului. Raţiunea acestei măsuri e simplă: socializarea mai timpurie într-un mediu organizat este benefică pentru dezvoltarea personalităţii copilului.
In primul rând, introducerea clasei pregătitoare are rolul de a asigura copiilor un an în care se face trecerea treptată, într-un context organizat unitar, de la educaţia preşcolară (pentru cei care au urmat-o) sau de la viaţa exclusiv în familie (pentru cei care nu au urmat învăţământul preşcolar) la viaţa şcolară. Pe de o parte, anul petrecut în clasa pregătitoare va consolida pregătirea celor care au participat la învăţământul preşcolar, iar, pe de altă parte, va permite celor care nu au fost niciodată înscrişi la grădiniţă să socializeze, să se adapteze vieţii în colectiv şi să capete deprinderile necesare pentru şcoală. Imensul avantaj este că această clasă pregătitoare este parte a învăţământului obligatoriu, astfel că toţi copiii vor avea şanse egale de pregătire pentru exigenţele vieţii de şcolar.
In al doilea rând, includerea clasei pregătitoare în învăţământul primar va avea un impact pozitiv asupra copiilor proveniţi din grupuri dezavantajate din punct de vedere socio-economic. în prezent, în multe cazuri, aceştia nu participă la învăţământul preşcolar, fiind apoi în situaţie de dezavantaj educaţional, după înscrierea în învăţământul primar. Proiectele referitoare la grădiniţele estivale, derulate de ministerul educaţiei şi de alte organizaţii guvernamentale sau nonguvernamentale, au arătat că efectele benefice ale participării la aceste programe, asupra integrării sociale şi şcolare a copiilor, precum şi asupra creşterii şanselor de reuşită şcolară sunt remarcabile.
Dacă se pot vedea rezultate importante în urma unor intervenţii cu o durată de doar câteva săptămâni, este evident că participarea obligatorie la un întreg an pregătitor va spori şansele de integrare şi succes şcolar, cu efecte de durată pe parcursul învăţământului obligatoriu.
Uniunea Europeană investeşte în educaţia timpurie. O serie de ţări precum Belgia, Spania, Franţa, Irlanda, Italia şi Portugalia au prevăzut debutul învăţământului obligatoriu pentru vârsta de 6 ani. In Anglia, Scoţia şi Olanda pragul de vârstă la care copiii trebuie să înceapă învăţământul obligatoriu este de 5 ani, în timp ce în Luxemburg sau în Irlanda de Nord este de 4 ani.
Invăţământul gimnazial
Din punct de vedere al structurii, noutatea cea mai importantă referitoare la gimnaziu este că durata acestuia este de 5 ani, cuprinzând clasele V - IX. Măsura propusă asigură un parcurs educaţional continuu, unitar şi coerent, care se desfăşoară, de regulă, în aceeaşi unitate de învăţământ şi care permite încheierea învăţământului obligatoriu odată cu încheierea gimnaziului.
Avantajele sunt legate, în primul rând, de posibilitatea de a proiecta conţinutul educaţiei într-un mod coerent, în vederea atingerii finalităţilor învăţământului obligatoriu la sfârşitul ciclului gimnazial, în urma aplicării unui curriculum unitar. Se va elimina, în acest fel, una din anomaliile greu de justificat ale actualei structuri, din cauza căreia elevul era obligat ca, după clasa a VIII-a, în timpul învăţământului obligatoriu, să intre pe un parcurs diferenţiat (liceal, cu mai multe filiere şi profiluri, sau profesional), ceea ce însemna că, la sfârşitul învăţământului obligatoriu, elevii nu puteau atinge aceleaşi standarde, întrucât nu beneficiaseră de o pregătire comună. Este firesc ca învăţământul general obligatoriu să dea şanse egale elevilor printr-o pregătire unitară.
Se va rezolva şi o altă problemă dificil de soluţionat în contextul legislaţiei în vigoare: obligaţia absolventului de a face o opţiune privind tipul de şcoală pe care trebuie să îl urmeze după clasa a VIII-a, la vârsta de 14-15 ani, când nu are încă maturitatea necesară de a o face. In contextul propus de noua lege, elevul va absolvi învăţământul gimnazial la 16 ani, vârstă la care va putea lua decizii conştiente şi informate în privinţa propriului viitor. Acest viitor poate să însemne continuarea studiilor, sau integrarea pe piaţa muncii, pe care o poate face, din punct de vedere legal, la vârsta de 16 ani.
Cărţi juridice Editura Nomina Lex
Apreciati acest articol







Adauga un comentariu