Home | Stiri juridice | Economie / Finante | Corporatiile transnationale si statele natiune

Corporatiile transnationale si statele natiune

By
Font size: Decrease font Enlarge font

Compararea societÄĹŁilor transnaĹŁionale cu naĹŁiunile nu reprezintÄ o figurÄ de stil. AceastÄ relaĹŁie poate fi privitÄ din trei puncte de vedere, Ĺźi anume: relaĹŁiile cu ĹŁÄrile de origine, relaĹŁiile cu ĹŁÄrile gazdÄ Ĺźi raportul stat – corporaĹŁie în condiĹŁiile în care forĹŁa economicÄ Ĺźi influenĹŁa marilor corporaĹŁii depÄĹźeĹźte puterea economicÄ a multor state, unele dintre ele chiar dezvoltate. Pentru a rÄmâne Ĺźi a acĹŁiona ca o entitate, o firmÄ transnaĹŁionalÄ trebuie sÄ coordoneze Ĺźi sÄ controleze activitÄĹŁile sale în medii diverse Ĺźi sÄ adopte decizii care pot fi benefice sau nu pentru ĹŁÄrile respective.

Cele mai mari Ĺźi mai multe companii transnaĹŁionale provin din ĹŁÄrile Triadei: SUA, Japonia Ĺźi Uniunea EuropeanÄ. PerformanĹŁele acestor economii, infrastructura modernÄ, avansul tehnologic Ĺźi spiritul antreprenorial, susĹŁinut de o economie de piaĹŁÄ Ĺźi o democraĹŁie ce a permis dezvoltarea Ĺźi punerea în practicÄ a ideilor novatoare au fÄcut din aceste ĹŁÄri mediul cel mai prielnic pentru apariĹŁia Ĺźi dezvoltarea fÄrÄ precedent a fenomenului corporatist. În ierarhia celor mai mari companii, doar douÄ ĹŁÄri din categoria celor în dezvoltare se regÄsesc ca Ĺźi ĹŁÄri de origine a celor mai mari firme.

RelaĹŁiile cu ĹŁÄrile de origine sunt, în cea mai mare parte, relaĹŁii de parteneriat. Prin extinderea dincolo de graniĹŁele propriei ĹŁÄri, marile firme duc cu ele valorile culturale, obiceiurile de consum ale ĹŁÄrii de origine. McDonalds, Coca Cola sau Levis reprezintÄ în ultimÄ instanĹŁÄ America Ĺźi visul american într-o altÄ manierÄ. Universalizarea limbii engleze se datoreazÄ într-o foarte mare mÄsurÄ corporaĹŁiilor americane Ĺźi britanice, care au „forĹŁat” consumatorii sÄ înveĹŁe limba produselor pe care le consumau sau doreau sÄ le consume. Coca Cola l-a inventat pe MoĹź CrÄciun în costum roĹźu, iar astÄzi nimeni nu-Ĺźi poate imagina un altfel de MoĹź CrÄciun[1].

Beneficiile ĹŁÄrilor de origine nu se rezumÄ la exportul de imagine. TransnaĹŁionalele repatriazÄ sume importante din ĹŁÄrile gazdÄ, investesc sume foarte mari în componenta de cercetare dezvoltare, care rÄmâne cel mai adesea cantonatÄ în ĹŁÄrile de origine Astfel, conform surselor OCDE, în anul 1999, cheltuielile brute pentru cercetare dezvoltare, ca pondere în PIB, efectuate de sectorul întreprinderilor, era de 3% în Suedia, 2% în Japonia, 2% în SUA, 1,7% în Germania, 1,4% în FranĹŁa, 1,3% în Marea Britanie.

DacÄ avem în vedere cÄ o firmÄ se internaĹŁionalizeazÄ abia atunci când atinge un anumit grad de maturitate pe piaĹŁa internÄ, maturitate ce reprezintÄ un anumit nivel al concentrÄrii capitalului, o gama de produse de calitate ridicatÄ, un management performant, capabil sÄ-Ĺźi asume riscuri în mediul internaĹŁional, se poate trage concluzia cÄ expansiunea corporaĹŁiilor este expresia competitivitÄĹŁii economiilor ĹŁÄrilor de origine, acel atribut esenĹŁial al competitivitÄĹŁii naĹŁiunilor de care vorbea Michael Porter.

Interesele corporaĹŁiilor corespund cel mai adesea cu cele ale ĹŁÄrilor de origine. Prin internaĹŁionalizarea firmelor, fiecare ĹŁarÄ îĹźi extinde, practic, influenĹŁa în ĹŁara sau zona respectivÄ. Prin intermediul corporaĹŁiilor, ĹŁÄrile de origine controleazÄ, practic economiile multor ĹŁÄri. Se aprecia cÄ la începutul anilor 90 peste 60% din industria canadianÄ era controlatÄ de companiile americane. Ĺži dacÄ se face comparaĹŁia cu ĹŁÄri în dezvoltare, dependenĹŁa economiilor acestor ĹŁÄri de marile firme este Ĺźi mai mare[2].

ExistÄ, însÄ, situaĹŁii când relaĹŁiile nu mai sunt atât de cordiale. DivergenĹŁele pornesc tocmai de la ceea ce înseamnÄ, în fapt, o companie transnaĹŁionalÄ. Interesele acesteia pot fi Ĺźi sunt, destul de des, diferite de interesele ĹŁÄrilor de origine. Cele mai multe dintre „neînĹŁelegeri” pleacÄ de la internaĹŁionalizarea firmei Ĺźi ceea ce implicÄ aceastÄ internaĹŁionalizare pentru statul de origine.

Multe dintre firme renunĹŁÄ în a-Ĺźi concentra atenĹŁia asupra deschiderii de noi unitÄĹŁi de producĹŁie în ĹŁara de origine în favoarea celor din ĹŁÄrile gazdÄ, mai ales dacÄ acestea din urmÄ oferÄ avantaje importante din perspectiva costului forĹŁei de muncÄ, al impozitelor sau al preĹŁurilor la materiile prime. Acest lucru înseamnÄ creare de locuri de muncÄ în afara ĹŁÄrilor de origine Ĺźi, implicit, o presiune sporitÄ din partea guvernelor ca urmare a Ĺźomajului. În perioadele de recesiune, multe dintre marile companii recurg chiar la reduceri de personal în ĹŁÄrile de origine, dat fiind faptul cÄ aici sunt plÄtite Ĺźi cele mai mari salarii. O astfel de situaĹŁie este una potenĹŁial conflictualÄ, multe state de origine adoptând mÄsuri care sÄ limiteze exportul de capital, dacÄ acesta se dovedeĹźte a avea consecinĹŁe negative pe piaĹŁa muncii sau a încasÄrilor bugetare.

Multe dintre societÄĹŁile transnaĹŁionale îĹźi realizeazÄ marea parte a cifrei de afaceri dincolo de graniĹŁele propriei ĹŁÄri. Acest lucru înseamnÄ impozite mai mici pentru ĹŁÄrile de origine, iar dacÄ statele gazdÄ au politici de atrage a profiturilor realizate de firmele strÄine prin reinvestirea acestora, Ĺźi sumele repatriate cÄtre ĹŁara de origine pot fi mai reduse. Impozitele mai reduse înseamnÄ venituri ale statului mai mici, ceea ce poate avea efect asupra politicilor susĹŁinute de cÄtre stat: educaĹŁia, asistenĹŁa socialÄ, asistenĹŁa sanitarÄ.

Un alt aspect delicat în relaĹŁiile dintre ĹŁÄrile de origine Ĺźi corporaĹŁiile transnaĹŁionale îl reprezintÄ diferenĹŁa dintre interesul naĹŁional, aĹźa cum este el perceput de cÄtre ĹŁÄrile de origine, Ĺźi interesul firmei. O companie urmÄreĹźte obĹŁinerea de profit pentru a menĹŁine Ĺźi a creĹźte încrederea investitorilor în acĹŁiunile firmei. Anumite pieĹŁe sau afaceri pot apÄrea, din aceastÄ perspectivÄ, extrem de atractive pentru managerii unei corporaĹŁii internaĹŁionale, dar atitudinea guvernului ĹŁÄrii de origine faĹŁÄ de guvernul ĹŁÄrii gazdÄ respective poate fi una negativÄ. Cele mai elocvente exemple în acest sens sunt cazurile firmelor de armament, care pot câĹźtiga sume uriaĹźe din comerĹŁul cu ĹŁÄrile aflate în conflict. Nu puĹŁine sunt cazurile în care arme fabricate de o companie se aflÄ în dotarea ambelor tabere, chiar dacÄ atitudine ĹŁÄrii de origine este favorabilÄ doar uneia dintre pÄrĹŁi. O altÄ situaĹŁie este cea în care anumite ĹŁÄri impun embargo economic altei ĹŁÄri (SUA Cubei sau, pânÄ de curând, Libiei). Pentru companiile americane, aceste potenĹŁiale pieĹŁe sunt excluse nu din raĹŁiuni ce ĹŁin de profitabilitatea afacerilor, ci din raĹŁiuni politice, dictate de interese naĹŁionale. De altfel SUA interzicea afaceri cu produse de înaltÄ tehnologie cu orice ĹŁarÄ potenĹŁial inamicÄ, ce ar putea încorpora componente ale produselor respective în producĹŁia de armament.

Între activitÄĹŁile companiilor transnaĹŁionale Ĺźi concentrarea pieĹŁei existÄ, de regulÄ, o relaĹŁie pozitivÄ. Extinderea firmelor dincolo de graniĹŁele propriei ĹŁÄri implicÄ internaĹŁionalizarea firmei într-un mediu ce aparĹŁine atât ĹŁÄrilor dezvoltate, cât Ĺźi ĹŁÄrilor în dezvoltare.

Indiferent dacÄ ĹŁÄrile gazdÄ sunt ĹŁÄri dezvoltate sau ĹŁÄri în dezvoltare, efectele pozitive pe care le au implantÄrile în strÄinÄtate asupra acestora sunt urmÄtoarele:

- creĹźterea numÄrului locurilor de muncÄ,

- creĹźterea volumului exporturilor Ĺźi a producĹŁiei interne, mai ale dacÄ ĹŁara de implantare are o poziĹŁie strategicÄ Ĺźi poate constitui o bazÄ pentru exportul Ĺźi în regiune,

- transformarea Ĺźi înnoirea industrialÄ în ĹŁara gazdÄ, prin modernizarea producĹŁiei, transfer de tehnologie, crearea de noi ramuri industriale etc.,

- creĹźterea veniturilor, ca urmare a salariilor plÄtite angajaĹŁilor, dar Ĺźi a creĹźterii veniturilor încasate de cÄtre stat, din impozite,

- noi practici de management, instruirea personalului Ĺźi ridicarea nivelului de calificare a forĹŁei de muncÄ,

- creĹźterea concurenĹŁei, cu efect asupra reducerii costurilor, introducerea produselor noi, creĹźterea calitÄĹŁii Ĺźi perfecĹŁionarea tehnicilor de vânzare,

- efectul de antrenare asupra întregii economii, ca urmare a antrenÄrii Ĺźi celorlalte ramuri din economie la producerea bunului respectiv.

Efectele pozitive ale implantÄrilor firmelor în strÄinÄtate, din perspectiva ĹŁÄrilor gazdÄ, sunt demonstrate, de altfel, de politicile susĹŁine ale ĹŁÄrilor, în special din partea ĹŁÄrilor în dezvoltare, de a atrage investiĹŁii strÄine directe. În cazul ĹŁÄrilor în tranziĹŁie, de exemplu, volumul investiĹŁiilor strÄine a constituit Ĺźi încÄ mai constituie un criteriu de eficienĹŁÄ a economiei respective.

Cu toate aceste afecte pozitive, în relaĹŁia dintre ĹŁÄrile gazdÄ Ĺźi cele de origine apar deseori tensiuni. Se impune, totuĹźi o precizare. Impactul implantÄrii societÄĹŁilor transnaĹŁionale pe anumite pieĹŁe depinde în mod esenĹŁial de nivelul de dezvoltare al mediului economic al acestora. Pe pieĹŁele dezvoltate, intrarea de noi firme contribuie la creĹźterea concurenĹŁei Ĺźi la o scÄdere a concentrÄrii producĹŁiei. Acest lucru se datoreazÄ faptului cÄ firmele locale, fiind puternice, reuĹźesc sÄ facÄ faĹŁÄ concurenĹŁei, crescând productivitatea Ĺźi ridicându-se eficienĹŁa de ansamblu a economiei. În ĹŁÄrile mai puĹŁin avansate tendinĹŁa de concentrare creĹźte, firmele locale fiind prea puĹŁin puternice pentru a opune o rezistenĹŁÄ realÄ marilor companii. Se instaureazÄ poziĹŁia de monopol a companiei transnaĹŁionale, care nu are efecte benefice asupra dezvoltÄrii de ansamblu a societÄĹŁii.

Intrarea unei noi companii pe o piaĹŁÄ afecteazÄ numÄrul competitorilor de pe aceastÄ piaĹŁÄ Ĺźi partea acestora din piaĹŁa unui produs. Pentru a proteja agenĹŁii economici interni, în multe state (cum ar fi Japonia) implantarea unei corporaĹŁii strÄine nu se poate realiza decât prin asocierea cu un partener local, participaĹŁia acestuia fiind Ĺźi ea limitatÄ. Pe alte pieĹŁe, cum ar fi cea americanÄ, deĹźi este consideratÄ una dintre cele mai libere pieĹŁe din lume, accesul la capital sau alte facilitÄĹŁi în anumite state sunt mult mai uĹźor de obĹŁinut dacÄ se realizeazÄ un parteneriat cu o firmÄ localÄ.

Impactul Ĺźi implicaĹŁiile marilor firme asupra ĹŁÄrilor gazdÄ depinde de mai mulĹŁi factori, cum ar fi:

- numÄrul Ĺźi mÄrimea operaĹŁiunilor efectuate de companiile transnaĹŁionale faĹŁÄ de competitorii din ĹŁara gazdÄ. MÄrimea filialelor strÄine ale companiilor transnaĹŁionale este adesea mai mare decât a competitorilor naĹŁionali, atât în ĹŁÄrile dezvoltate, cât mai ales în ĹŁÄrile în dezvoltare. TendinĹŁa marilor firme de  a efectua investiĹŁii succesive pentru a lÄrgi capacitÄĹŁile de producĹŁie ale filialelor lor, achiziĹŁionarea competitorilor locali pot influenĹŁa concentrarea pieĹŁei;

- reacĹŁia firmelor din ĹŁara gazdÄ la intrarea unei mari firme poate fi una defensivÄ, concretizatÄ fie în combinarea operaĹŁiunilor acestora cu nou venita, fie în formarea de societÄĹŁi mixte pentru a valorifica Ĺźi potenĹŁa avantajele ambilor parteneri. Dar poate fi Ĺźi o reacĹŁie de adversitate, datoritÄ faptului cÄ firma transnaĹŁionalÄ, prin agresivitatea competiĹŁiei pe care o impune, poate determina pÄrÄsirea pieĹŁei de cÄtre cei care nu reuĹźesc sÄ se adapteze la noile standarde impuse. În cazul în care este introdus un nou produs, se poate aĹźtepta ca firma strÄinÄ sÄ deĹŁinÄ monopolul asupra acestuia, dacÄ firmele autohtone nu au capacitatea de a asimila noua tehnologie impusÄ de fabricare respectivului produs sau de a atrage alte firme strÄine care sÄ realizeze produsul respectiv,

- performanĹŁa concurenĹŁialÄ a societÄĹŁilor transnaĹŁionale faĹŁÄ de cea  a firmelor locale datÄ de faptul cÄ filialele strÄine, ca Ĺźi componente ale sistemului societÄĹŁilor transnaĹŁionale, sunt cu mult mai eficiente Ĺźi productive decât concurenĹŁii lor. Acestea ar putea avea efecte diferite asupra concentrÄrii Ĺźi a puterii firmelor transnaĹŁionale pe pieĹŁele respective. Efectul pozitiv, ca urmare a creĹźterii concurenĹŁei, se poate materializa în îmbunÄtÄĹŁirea performanĹŁelor firmelor locale, a calitÄĹŁii produselor, a diversificÄrii producĹŁiei etc. Pe de altÄ parte, însÄ, de cele mai multe ori, marile companii se implanteazÄ acolo unde concurenĹŁa localÄ este mai slabÄ, determinând, nu de puĹŁine ori, preluarea controlului ramurii respective;

- crearea de locuri de muncÄ de cÄtre societÄĹŁile transnaĹŁionale este, în destul de multe cazuri, mai degrabÄ un mit decât realitate. Aplicând principiul eficienĹŁei, multe companii recurg la disponibilizÄri masive, atunci când pÄtrunderea pe piaĹŁa respectivÄ s-a realizat prin preluarea unei companii locale. Exemplele sunt multiple; în cazul ĹŁÄrilor din fostul lagÄr comunist, supradimensionarea cu personal din perioada comunistÄ a determinat reduceri masive de personal când diverse societÄĹŁi au fost preluate de companii multinaĹŁionale[3].

- În multe ĹŁÄri în dezvoltare, societÄĹŁile transnaĹŁionale sunt acuzate de practici neloiale, ca mecanismul preĹŁurilor de transfer[4]. Prin mecanismul preĹŁurilor de transfer, marile corporaĹŁii obĹŁin beneficii[5]:

- prin reducerea impozitelor plÄtite guvernelor ĹŁÄrii gazdÄ Ĺźi transferarea câĹźtigurilor din ĹŁÄrile cu impozitare ridicatÄ cÄtre ĹŁÄri cu impozitare redusÄ,

- prin transferul fondurilor din ĹŁÄrile unde se aĹźteaptÄ o depreciere valutarÄ, reducându-Ĺźi astfel expunerea la risc,

- prin manipularea acestui mecanism pentru a transfera fondurile de la o filialÄ cÄtre compania mamÄ sau un paradis fiscal, atunci când repatrierea profiturilor este restricĹŁionatÄ de guvernele ĹŁÄrii gazdÄ,

- prin utilizarea acestui mecanism, pentru a reduce taxele vamale plÄtite, prin facturarea mÄrfurilor la export Ĺźi la import în funcĹŁie de sistemul de impunere la frontierÄ practicat în ĹŁÄrile filialelor.

Legat de aportul investiĹŁiilor efectuate de societÄĹŁile transnaĹŁionale sub forma tehnologiei, ĹŁÄrile în dezvoltare apreciazÄ cÄ spre ele nu este îndreptatÄ cea mai avansatÄ tehnologie. De asemenea, cercetarea - dezvoltarea este foarte rar cantonatÄ în ĹŁÄrile în dezvoltare, iar societÄĹŁile transnaĹŁionale acĹŁioneazÄ mai degrabÄ în sensul susĹŁinerii „migraĹŁiei creierelor” decât în dezvoltarea unei pieĹŁe care sÄ absoarbÄ atât produse din ce în ce mai performante , cât Ĺźi cadre din ce în ce mai calificate.

Ĺži în ceea ce priveĹźte protecĹŁia mediului ambiant sunt opinii mai degrabÄ critice la adresa societÄĹŁilor transnaĹŁionale. Atitudinea marilor corporaĹŁii se rezumÄ la declaraĹŁii, multe dintre ele fiind acuzate de neglijenĹŁÄ Ĺźi chiar violarea reglementÄrilor de protecĹŁie a mediului, mai ales în ĹŁÄrile care nu au capacitatea de a monitoriza corespunzÄtor încÄlcarea acestor legi.

AcĹŁionând dincolo de graniĹŁele geografice ale ĹŁÄrilor de origine, societÄĹŁile transnaĹŁionale devin cetÄĹŁeni corporatiĹźti în ĹŁÄrile în care deruleazÄ activitÄĹŁile productive, de marketing sau de alt tip. De altfel, în ultimele decenii au crescut preocupÄrile atât din partea analiĹźtilor, cât Ĺźi din partea societÄĹŁii civile de a privi mai atent la practicile firmelor transnaĹŁionale Ĺźi de a veghea la respectarea drepturilor cetÄĹŁenilor, a valorilor morale ale societÄĹŁilor în care acĹŁioneazÄ. Tot mai des se vorbeĹźte despre responsabilitatea socialÄ a corporaĹŁiilor, respectiv despre capacitatea societÄĹŁilor transnaĹŁionale de a îndeplini sau de a depÄĹźi în mod constant aĹźteptÄrile de naturÄ eticÄ, legalÄ Ĺźi comercialÄ pe care respectiva corporaĹŁie le are[6]. The World Business Council for Sustainable Development considerÄ ca marile corporaĹŁii trebuie sÄ-Ĺźi asume un angajament ferm de a urma un comportament etic Ĺźi de a contribui la dezvoltarea economicÄ a ĹŁÄrii pe teritoriului pe care acĹŁioneazÄ, prin ridicarea standardului de viaĹŁÄ al angajaĹŁilor, al comunitÄĹŁii locale Ĺźi al societÄĹŁii în ansamblul sÄu.

Numeroase organizaĹŁii guvernamentale Ĺźi mai ales neguvernamentale urmÄresc îndeaproape comportamentul marilor firme, realizând clasamente cu cei mai puĹŁin responsabili cetÄĹŁeni corporatiĹźti.

 

--------------------------------------------------------------------------------

[1] Tentativa Pepsi de a „colora” hainele lui MoĹź CrÄciun în alb – albastru reprezintÄ un alt exemplu, de aceastÄ datÄ de impunere a unei alternative care sÄ diferenĹŁieze produsele celor douÄ firme.

[2] În cazul Braziliei, de exemplu, „abdicarea” în faĹŁa companiei Ford, a pus în pericol relaĹŁiile dintre aceata Ĺźi Argentina în cadrul MERCOSUR.

[3] Ĺži în România s-au înregistrat astfel de situaĹŁii. Renault a disponibilizat mii de oameni, iar alĹŁi investitori s-au dovedit lipsiĹŁi de interes faĹŁÄ de întreprinderile achiziĹŁionate, multe dintre ele fiind închise ulterior preluÄrii.

[4] PreĹŁul de transfer este preĹŁul la care sunt transferate bunurile Ĺźi serviciile între filialele unei societÄĹŁi transnaĹŁionale.

[5] Hill, Charles W.L. – „International Business: competing in the global marketplace”, Irwin - McGraw Hill, 1998, p. 578

[6] Business for Social Responsability

Share on: Post on FacebookFacebook Add to your del.icio.usdel.icio.us Digg this storyDigg StumbleUponStumbleUpon TwitterTwitter

Subscribe to comments feed Comentarii (0 postate)

total: | displaying:

Adauga un comentariu

  • Bold
  • Italic
  • Underline
  • Quote

Va rugam sa introduceti codul pe care il observati in imaginea de mai jos:

Cărţi juridice Editura Nomina Lex

Cetatenia Europeana

Cetatenia Europeana

Libertatea de circulatie a persoanelor

Libertatea de circulatie a persoanelor

Actiunile in procesul penal

Actiunile in procesul penal

Probele in procesul penal

Probele in procesul penal

Pret: Lei (Ron) 25.00
 
Pret: Lei (Ron) 33.00
 
Pret: Lei (Ron) 32.00
 
Pret: Lei (Ron) 43.00
 
Theodor Mrejeru, Bogdan Mrejeru: Competenta in materie penala

Theodor Mrejeru, Bogdan Mrejeru: Competenta in materie penala

Exproprierea. Aspecte aspecte teoretice si jurisprudenta

Exproprierea. Aspecte aspecte teoretice si jurisprudenta

Reabilitarea - procedura speciala in procesul penal

Reabilitarea - procedura speciala in procesul penal

Organizarea si exercitarea profesiei de avocat (2010)

Organizarea si exercitarea profesiei de avocat (2010)

Pret: Lei (Ron) 24.00
 
Pret: Lei (Ron) 27.00
 
Pret: Lei (Ron) 27.00
 
Pret: Lei (Ron) 53.00
 
Drept civil. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept civil. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept procesual civil. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept procesual civil. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept penal. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept penal. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept procesual penal. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept procesual penal. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Pret: Lei (Ron) 85.00
 
Pret: Lei (Ron) 63.00
 
Pret: Lei (Ron) 85.00
 
Pret: Lei (Ron) 63.00
 
Codul de procedura civila

Codul de procedura civila

Legislatia profesiei de avocat

Legislatia profesiei de avocat

Codul civil roman

Codul civil roman

Codul de procedura penala

Codul de procedura penala

Pret: Lei (Ron) 13.00
 
Pret: Lei (Ron) 16.00
 
Pret: Lei (Ron) 33.00
 
Pret: Lei (Ron) 13.00
 
Codul familiei

Codul familiei

Codul muncii

Codul muncii

Codul penal roman

Codul penal roman

Uzucapiunea. Aspecte teoretice si jurisprudenta

Uzucapiunea. Aspecte teoretice si jurisprudenta

Pret: Lei (Ron) 9.00
 
Pret: Lei (Ron) 16.00
 
Pret: Lei (Ron) 20.00
 
Pret: Lei (Ron) 26.00
 

 

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO)

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO)

Institutiile Uniunii Europene conform Tratatului de la Lisabona

Institutiile Uniunii Europene conform Tratatului de la Lisabona

Tratatul de la Lisabona

Tratatul de la Lisabona

Contractul de franciza

Contractul de franciza

Pret: Lei (Ron) 24.00
 
Pret: Lei (Ron) 39.00
 
Pret: Lei (Ron) 26.00
 
Pret: Lei (Ron) 37.00
 
Contractul de Leasing

Contractul de Leasing

Taxele de timbru si timbrul judiciar

Taxele de timbru si timbrul judiciar

Expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara

Expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara

Codul de procedura civila in teste grila

Codul de procedura civila in teste grila

Pret: Lei (Ron) 15.00
 
Pret: Lei (Ron) 27.00
 
Pret: Lei (Ron) 25.00
 
Pret: Lei (Ron) 33.00
 
Judecata penala in prima instanta

Judecata penala in prima instanta

Politica Europeana de Vecinatate

Politica Europeana de Vecinatate

Organizarea si exercitarea profesiei de avocat (editia 2011)

Organizarea si exercitarea profesiei de avocat (editia 2011)

Pachet "Admitere Barou" (2010-2011)

Pachet "Admitere Barou" (2010-2011)

Pret: Lei (Ron) 29.00
 
Pret: Lei (Ron) 33.00
 
Pret: Lei (Ron) 59.00
 
Pret: Lei (Ron) 330.00
 
Drept Procesual Penal (Sinteze Admitere Barou), editia 2011

Drept Procesual Penal (Sinteze Admitere Barou), editia 2011

Drept Penal (Sinteze Admitere Barou), editia 2011

Drept Penal (Sinteze Admitere Barou), editia 2011

Tratat de drept procesual penal. Partea generala (editie 2011)

Tratat de drept procesual penal. Partea generala (editie 2011)

Taxele de timbru si timbrul judiciar

Taxele de timbru si timbrul judiciar

 

Pret: Lei (Ron) 63.00
 
Pret: Lei (Ron) 85.00
 
Pret: Lei (Ron) 49.00
 
Pret: Lei (Ron) 27.00
 
  • Email to a friend Email to a friend
  • Print version Print version
  • Plain text Plain text
Share on: Post on FacebookFacebook Add to your del.icio.usdel.icio.us Digg this storyDigg StumbleUponStumbleUpon TwitterTwitter

Etichetat ca:

Corporatiile transnationale, statele natiune, Corporatiile multinationale, societatile transnationale, societatile transnationale - Referate, societatile transnationale - Stiri, societatile transnationale - lucrari de licenta, societatile transnationale - lucrari de disertatie, societatile transnationale - carti, societatile transnationale - publicatii, societatile transnationale - lucrari de diploma, Corporatiile multinationale - Referat, Corporatiile multinationale - publicatie, Corporatiile multinationale - carte, Corporatiile multinationale - Dictionar, Corporatiile multinationale - Manual, Corporatiile multinationale - licenta, Corporatiile multinationale - disertatie

Apreciati acest articol

5.00

Lucrari.ro - Librarie On-Line

 

Administratie publica

Agricultura / Agronomie

Criminalistica

Drept bancar

Drept civil

Drept comercial

Drept comunitar

Drept constitutional

Dreptul familiei

Drept financiar - fiscal

Drept international privat

Drept international public

Dreptul muncii

Drept penal

Drept executional penal

Drept procesual civil

Drept procesual penal

Proprietate intelectuala

Dreptul sanatatii

Dreptul mediului

Drepturile omului

Drept roman

Istoria statului si dreptului

Psihologie judiciara

Religie

Sociologie juridica

Teoria generala a dreptului

Dreptul transporturilor

Teste grila: Organizarea si exercitarea profesiei de avocat (Testul Grila nr. 1)

1. Anchetarea abaterii sÄvârĹźite de un avocat pentru orice fapte care sunt de naturÄ sÄ prejudicieze onoarea Ĺźi prestigiul profesiei de avocat:
2. ĂŽn scopul asigurÄrii secretului profesional:
3. Contractul de asistenĹŁÄ juridicÄ:
4. UrmÄtoarele situaĹŁii sunt specifice grupÄrii cabinetelor individuale de avocaĹŁi:
5. AvocaĹŁii care profeseazÄ Ă®n România sub titlul profesional din statul membru de origine:
6. ĂŽn cazul Ă®nstrÄinÄrii unui cabinet individual cÄtre un alt cabinet individual, contractele Ă®ncheiate de transmiĹŁÄtor cu avocaĹŁii stagiari salarizaĹŁi Ă®n interiorul profesiei:
7. ĂŽn societÄĹŁile civile profesionale hotÄrârile adunÄrilor generale:
8. Nu constituie forme asociative de exercitare a profesiei de avocat:
9. Este permisÄ Ă®ncheierea unui contract de asistenĹŁÄ juridicÄ Ă®n care sÄ se prevadÄ:
10. Nu are obligaĹŁia de a pÄstra secretul profesional: