Metodologie de recunoastere a perioadelor de studii efectuate in strainatate
Metodologie din 08/02/2012
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 118 din 16/02/2012
Intrare in vigoare: 16/02/2012
de recunoaştere a perioadelor de studii efectuate în străinătate
Art. 1. (1) Perioadele de studii efectuate în baza unor acorduri încheiate între instituţii de învăţământ superior acreditate din România şi instituţii de învăţământ superior acreditate din străinătate sau a unor programe internaţionale, cu excepţia perioadelor de studii ori de plasament efectuate în cadrul mobilităţilor Erasmus, se recunosc de către universităţi în conformitate cu prevederile respectivelor acorduri sau programe de mobilităţi.
(2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei metodologii, instituţiile de învăţământ superior din România transmit Centrului Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor, denumit în continuare CNRED, spre avizare, proiectele de acorduri interinstituţionale internaţionale menţionate la alin. (1). CNRED avizează proiectul de acord în urma verificării următoarelor elemente:
a) statutul instituţiei de învăţământ superior partenere din străinătate;
b) tipul actului emis la finalizarea programului de studiu ce face obiectul acordului, respectiv recunoaşterea acestuia ca făcând parte din categoria actelor de studiu din sistemul de educaţie al statului care a acreditat instituţia parteneră.
CAPITOLUL I
Recunoaşterea perioadelor de studii efectuate în cadrul unor mobilităţi nereglementate
Art. 2. (1) Procedura prevăzută în prezenta metodologie se aplică, prin intermediul centrelor de resurse de informare şi documentare, de către instituţiile de învăţământ superior acreditate.
(2) Centrele de resurse de informare şi documentare, denumite în continuare CRID, se constituie la nivelul fiecărei instituţii de învăţământ superior acreditate din România.
(3) Fiecare CRID este format dintr-un număr de 3 până la 5 cadre didactice desemnate de conducerea universităţii şi din secretarul-şef al universităţii.
Art. 3. (1) CRID-urile au următoarele atribuţii în procedura de recunoaştere a perioadelor de studii:
a) stabilesc documentele suplimentare care pot fi solicitate faţă de cele prevăzute la art. 4;
b) evaluează dosarele de recunoaştere a perioadelor de studii sau le înaintează spre evaluare cadrelor didactice de specialitate, după caz;
c) pot propune spre aprobare conducerii universităţii o comisie formată din cadre didactice cu expertiză în specializări diferite faţă de cele deţinute de membrii CRID, având următoarele atribuţii:
(i) evaluarea dosarelor de recunoaştere;
(ii) comunicarea rezultatului evaluării;
(iii) recomandarea, în urma evaluării, de înmatriculare a solicitantului în anul universitar corespunzător sau de nerecunoaştere a studiilor efectuate anterior;
d) comunică secretarului-şef rezultatul evaluării.
(2) Secretarul-şef are următoarele atribuţii:
a) comunică solicitantului rezultatul evaluării efectuate de CRID sau de comisiile de specialitate;
b) înaintează rectorului universităţii spre aprobare decizia de înmatriculare a solicitantului în anul universitar corespunzător;
c) completează şi actualizează baza de date cu studenţii care au beneficiat de recunoaşterea perioadelor de studii.
Art. 4. Dosarul de recunoaştere conţine următoarele acte:
1. cererea de înscriere - formular tipizat care este disponibil pe pagina web proprie fiecărui CRID;
2. copia legalizată a diplomei de bacalaureat obţinută în România sau, după caz, atestatul, emis de direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, de recunoaştere a diplomei de acces în învăţământul superior obţinute în străinătate/scrisoarea de acceptare la studii;
3. copia legalizată a diplomei de licenţă sau master obţinute în România sau, după caz, atestatul, emis de direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, de recunoaştere a diplomei de acces la studii doctorale obţinute în străinătate/scrisoarea de acceptare la studii;
4. documentul, apostilat sau supralegalizat, după caz, care atestă situaţia şcolară pentru anii de studii absolviţi, care să conţină disciplinele, notele, numărul de credite/numărul de puncte şi numărul de ore de curs pentru fiecare disciplină, emis de instituţia de învăţământ superior de la care provine solicitantul, şi traducerea legalizată în limba română;
5. programele analitice pentru disciplinele studiate în instituţia de învăţământ superior de la care provine solicitantul, după caz, şi traducerea legalizată în limba română;
6. certificatul de competenţă lingvistică pentru limba de predare şi de examinare;
7. copia legalizată a certificatului de naştere şi a actului de identitate sau a paşaportului şi, după caz, traducerea legalizată în limba română;
8. copia legalizată a certificatului de căsătorie, în cazul în care numele înscris pe actele de studii nu coincide cu cel din actul de identitate, şi, după caz, traducerea legalizată;
9. declaraţie pe propria răspundere că studiile efectuate anterior nu au fost întrerupte ca urmare a exmatriculării datorate încălcării prevederilor codului de etică şi deontologie al universităţii de provenienţă.
Art. 5. (1) Dosarul de recunoaştere a perioadei de studii se depune de către solicitant la secretarul-şef al universităţii.
(2) Secretarul-şef al universităţii verifică dacă dosarul cuprinde toate documentele prevăzute la art. 4.
(3) În cazul în care dosarul prezentat este incomplet, secretarul-şef comunică solicitantului, de urgenţă, electronic, actul/actele care nu a/au fost depus/depuse.
Art. 6. (1) Termenul de soluţionare a dosarului de recunoaştere este de 10 zile lucrătoare de la data depunerii dosarului complet, în conformitate cu metodologia de admitere la studii adoptată la nivelul fiecărei universităţi. Acest termen se poate prelungi în cazurile în care este necesară verificarea autenticităţii documentelor şcolare şi a statutului universităţii emitente, solicitantul fiind informat în scris cu privire la motivele nesoluţionării în termenul legal.
(2) Contestaţiile la deciziile de recunoaştere pot fi depuse la secretarul-şef al universităţii în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data confirmării, prin poştă, a primirii deciziei de recunoaştere.
(3) Secretarul-şef convoacă, în termen de două zile lucrătoare, comisia de contestaţii, formată din 3 cadre didactice de specialitate, desemnate conform prevederilor art. 3 alin. (1) lit. c), altele decât cadrele didactice care au evaluat iniţial dosarul, având calificări şi competenţe profesionale în domeniul fundamental de ştiinţe căruia i se circumscrie specializarea ce face obiectul recunoaşterii.
(4) Contestaţia se soluţionează în termen de 3 zile lucrătoare de la data convocării comisiei de contestaţii.
Art. 7. Evaluarea de către CRID-uri sau de către comisiile de specialitate, după caz, a documentelor şcolare şi a actelor de studii în vederea recunoaşterii se realizează prin parcurgerea următoarelor etape:
1. verificarea statutului programului de studii şi al instituţiei de învăţământ superior care a emis documentele şcolare şi actele de studii supuse recunoaşterii, precum şi a nivelului programului de studii urmat în cadrul respectivei instituţii de învăţământ superior. În cazul în care instituţia de învăţământ superior emitentă nu este recunoscută/acreditată în statul de origine, actele de studii depuse de solicitant nu se recunosc;
2. transmiterea către CNRED, în format electronic, pentru verificare, a documentelor şcolare depuse în dosar, în cazul în care există îndoieli asupra autenticităţii şi legalităţii emiterii acestora;
3. analizarea următoarelor elemente:
a) numărul de credite de studiu transferabile şi acumulabile - ECTS sau punctele obţinute în cadrul studiilor efectuate la instituţia de învăţământ superior de la care provine solicitantul;
b) rezultatele obţinute pe parcursul şcolarităţii efectuate anterior, evidenţiate prin diferite sisteme de evaluare/notare. În acest scop se va efectua conversia mediilor obţinute cu ajutorul grilei de conversie, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie;
c) curriculum-ul parcurs în cadrul instituţiei de învăţământ superior de la care provine solicitantul;
d) rezultatele examenelor şi referatelor ştiinţifice susţinute în cadrul studiilor doctorale efectuate în străinătate;
e) lista articolelor şi lucrărilor publicate în cadrul studiilor doctorale efectuate în străinătate.
Art. 8. (1) În urma evaluării menţionate la art. 7, membrii CRID-urilor sau ai comisiilor de specialitate, după caz, pronunţă una dintre următoarele soluţii:
a) recunoaşterea automată, în cazul în care nu se constată diferenţe substanţiale în ceea ce priveşte elementele menţionate mai sus şi solicitantului i se poate echivala numărul minim de credite de studiu necesar înmatriculării în anul universitar în curs, prevăzut în regulamentul instituţiei de învăţământ superior;
b) susţinerea de măsuri compensatorii, respectiv examenele de diferenţă, în cazul în care se constată diferenţe substanţiale, care trebuie susţinute în vederea înscrierii solicitantului în anul de studiu corespunzător.
(2) Diferenţele substanţiale menţionate la alin. (1) lit. b) constau în:
a) numărul insuficient de credite/puncte de studiu transferabile necesare înmatriculării în anul de studiu corespunzător pe care l-ar fi urmat şi la instituţia de învăţământ superior de provenienţă;
b) numărul insuficient de discipline de specialitate studiate de solicitant în cadrul instituţiei de învăţământ superior de la care provine, raportat la numărul celor din planul de învăţământ al instituţiei la care solicită înscrierea;
c) nepromovarea examenelor necesare, după caz, pentru continuarea studiilor doctorale;
d) numărul insuficient de referate sau rezultate ştiinţifice, articole, lucrări publicate în cadrul studiilor doctorale efectuate în străinătate.
(3) De la data comunicării, prin poştă şi poşta electronică, a deciziei de susţinere a examenelor de diferenţă, solicitantul trebuie să declare în scris, în termen de două zile lucrătoare, acordul său cu privire la susţinerea examenelor de diferenţă.
(4) Atât examenele susţinute la instituţia de învăţământ superior de provenienţă şi recunoscute, cât şi examenele susţinute ca măsuri compensatorii sunt consemnate într-un proces-verbal.
(5) Susţinerea examenelor de diferenţă ca măsuri compensatorii se realizează în conformitate cu dispoziţiile din regulamentul universităţii privind perioada de susţinere a examenelor, respectiv a restanţelor, reexaminărilor şi achitarea taxei corespunzătoare, stabilite la nivelul fiecărei instituţii de învăţământ superior.
Art. 9. Perioadele de studii efectuate anterior mobilităţii externe, în cadrul unor programe de studii din România neacreditate sau neautorizate să funcţioneze provizoriu, sunt recunoscute, după susţinerea examenelor de selecţie, cu respectarea normelor legale în vigoare.
Art. 10. Suplimentul la diploma de licenţă şi la diploma de master se completează, în urma recunoaşterii perioadei de studii efectuate în străinătate, la secţiunea a 5-a "Informaţii suplimentare", cu următoarele: anii de studii echivalaţi, instituţia de învăţământ superior de provenienţă, menţiunea privind susţinerea examenelor de diferenţă sau a examenelor de selecţie, după caz, precum şi documentul eliberat de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului pentru aprobarea continuării studiilor.
CAPITOLUL II
Recunoaşterea perioadelor de studii sau de plasament efectuate în cadrul mobilităţilor Erasmus
Art. 11. (1) Universităţile participante la Programul Erasmus al Uniunii Europene, semnatare ale Cartei universitare Erasmus, elaborează şi aprobă de către senatul universităţii, într-o perioadă de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei metodologii, regulamente care să prevadă proceduri specifice de recunoaştere a perioadelor de studiu şi/sau plasament efectuate de către studenţi în cadrul acestui program.
(2) Regulamentele se elaborează în acord cu Ghidul de utilizare ECTS al Comisiei Europene şi se actualizează pe măsură ce acesta se modifică sau se completează.
Art. 12. Regulamentele trebuie să cuprindă prevederi clare referitoare la următoarele principii:
1. recunoaşterea in integrum şi automată a perioadei de studiu sau de plasament Erasmus, a numărului total de credite transferabile acumulate de student pe perioada stagiului de către conducerea facultăţii la care studentul este înmatriculat;
2. recunoaşterea creditelor certificate în foile matricole ca fiind obţinute de student la instituţia/instituţiile vizitată/e;
3. echivalarea pentru perioadele de studiu sau de plasament Erasmus, în urma recunoaşterii menţionate la pct. 1, a calificativelor/notelor obţinute la disciplinele parcurse pe perioada stagiului, prin reguli de conversie clare, transparente şi focalizate pe competenţe, şi nu pe denumirile disciplinelor, pe baza unei corespondenţe între sistemele de notare din cele două ţări.
Art. 13. Acordul de studii/formare profesională aferent mobilităţii Erasmus reprezintă baza pentru recunoaşterea perioadei de stagiu.
Art. 14. Drepturile câştigate ca student la universitatea de origine, respectiv subvenţia de studiu, bursele de studiu, bursele sociale, bursele de excelenţă, alte drepturi sau facilităţi, nu se pot retrage pe perioada stagiului Erasmus sau din cauza participării la Programul Erasmus.
Art. 15. (1) Echivalarea menţionată la art. 12 pct. 3 nu prejudiciază poziţia studentului în clasamentul facultăţii de origine pentru anul universitar ulterior celui în care studentul a participat la stagiul Erasmus.
(2) Studentul Erasmus are dreptul, în baza unei proceduri specifice de reclasificare, nediscriminatorie, să susţină în anul universitar următor eventualele examene nepromovate ca urmare a participării la Programul Erasmus. Media pentru disciplinele la care studentul Erasmus a putut participa la examene la universitatea de origine este cea care se va lua în calcul la stabilirea clasamentului.
(3) Procedura menţionată la alin. (2) se elaborează la nivelul facultăţii, ca parte a regulamentelor menţionate la art. 11, şi se aprobă de senatul universităţii.
Art. 16. (1) Examenele la disciplinele care nu fac obiectul acordului de studii/formare profesională aferent mobilităţii Erasmus, precum şi examenele nepromovate în cadrul perioadei de stagiu Erasmus se susţin la universitatea de origine, în timpul sesiunilor de examene aprobate la nivelul universităţii.
(2) Sesiuni speciale de examene se pot organiza în cazul în care studenţii se află în situaţia de a nu putea participa la sesiunile de examene aprobate la nivelul universităţii, ca urmare a participării la stagiul Erasmus.
Art. 17. Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale verifică existenţa şi punerea în practică a regulamentelor menţionate la art. 11, ca parte a controlului asupra respectării prevederilor Cartei universitare Erasmus.
ANEXA
Cărţi juridice Editura Nomina Lex
Email to a friend
Print version
Plain textApreciati acest articol
Adauga un comentariu