Scoala Geopolitica Germana
Într-o definiţie „lato sensu” geopolitica poate fi descrisă ca fiind ştiinţa care studiază raporturile dintre geografia statelor şi politicile specifice dezvoltate de acestea din urmă. Conţinutul acestui termen a câştigat noi dimensiuni şi înţelesuri în semantica politico-diplomatică a secolului XX. Reliefarea rolului jucat de factori geopolitici asupra vieţii umane nu a fost o "invenţie" a secolului XX[1]; Analizele şi constatările mai multor savanţi, îndeosebi din istoria modernă a umanităţii, au relevat influenţa jucată în relaţiile internaţionale de elemente ale geografiei fizice precum, climat, relief, resurse naturale, dar şi continua lor diminuare, frontiere vulnerabile, rute de transport şi comunicaţii, potenţial agricol etc. Punctarea acestor idei într-o inducţie logică ne conduce la concluzia că factorii de putere sunt în bună măsură dependenţi de cei geografici. Acceptarea acestei concluzii ca premiză general-valabilă a rezultat în formarea unei viziuni spaţiale sau geocentrice ca instrument de cercetare şi metodă fundamentală a interacţiunii factorilor umani cu geografia fizică.
Este uşor de sesizat că, provenienţa semantică a geopoliticii se găseşte în combinarea a doi termeni distincţi, geografie şi politică. De altfel, constituirea geopoliticii ca disciplină specifică a fost iniţial percepută ca rezultat al dezvoltării cercetărilor dintr-o ramură subsecventă geografiei, geografia politică. Ulterior s-a constatat că noua disciplină, care a început să se afirme de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi să fie consacrată în deceniul al treilea al secolului XX, a avut şi alte surse formative, care proveneau din mai multe arii de studii, precum climatologia şi studiul evoluţiei factorilor de mediu în relaţie cu activităţile umane. Aceste din urmă tematici au fost surclasate o bună perioadă de timp în dezvoltarea geopoliticii de subiectul clasic al raporturilor de interdependenţă dintre constituirea şi exerciţiul puterii, respectiv, avantajele/dezavantajele conferite, în acest sens, de condiţiile şi realităţile din natură. În ultimele decenii, s-a produs însă o revenire în atenţia acordată preocupărilor privind evoluţia mediului înconjurător, fapt care a şi produs o lărgire semnificativă a agendei subiectelor abordate în geopolitică.
--------------------------------------------------------------------------------
[1] Substantivul geopolitică şi adjectivul geopolitic au devenit aproape nelipsite în explicitările făcute diferitelor evoluţii internaţionale în cercurile academice, jurnalistice şi, desigur nu în ultimul rând, politice.
- B I B L I O G R A F I E -
-
Ilie Bădescu, Dan Dungaciu, „Sociologia şi geopolitica frontierei”, Editura Floare Albastra, Bucuresti, 1995, vol 1.
-
Paul Dobrescu, „Geopolitică”, SNSPA, Bucureşti, 2003;
-
Ionel Nicu Sava, ”Şcoala geopolitică germană”, Bucureşti, 1997.
-
Zbigniew Brzezinski, „Marea tablă de şah. Supremaţia americană şi imperativele sale geostrategice”, Bucureşti, 2000;
-
Paul Claval, „Geopolitică şi geostrategie. Gândirea politică, spaţiul şi teritoriul în secolul a lXX-lea”, Bucureşti, 2001;
-
Yves Lacoste, „Dictionnaire de geopolitique”, Paris, 1993.
--------------------------------------------------------------------------------
Vrei mai multe informaţii despre acest subiect? Cumpără acum STUDIUL IN INTREGIME
CLICK AICI PENTRU A CUMPĂRA ACUM!
PREŢ - 6 EURO cu plata rapidă prin SMS!
NUMAI în reţelele ORANGE si VODAFONE
Studiul se livrează în format electronic, prin email, în termen de maxim 24 de ore de la efectuarea plăţii!
--------------------------------------------------------------------------------
Detalii tehnice ale studiului:
Autor Echipa www.studiijuridice.ro
Anul elaborarii 2005
Pagini: 12
Detalii tehnice: Formatul paginii: A4; Font: Times New Roman; Dimensiune caractere - 12 pt.; Distanta intre randuri: 1.5
Diacritice-ă,â,ţ,ş: DA
Note de subsol: DA
Bibliografie: DA
Printabil: DA
Se distribuie in format: *.PDF sau *.DOC
Cărţi juridice Editura Nomina Lex
Apreciati acest articol







Adauga un comentariu