Home | Referate si Articole juridice | Teoria generala a dreptului (TGD) | Cutuma ca izvor de drept. Scurt istoric

Cutuma ca izvor de drept. Scurt istoric

By
Font size: Decrease font Enlarge font

ÎnĹŁelegerea evoluĹŁiei dreptului în decursul timpului implicÄ cunoaĹźterea - între altele - a conturÄrii Ĺźi dezvoltÄrii modalitÄĹŁilor specifice de exprimare a esenĹŁei Ĺźi conĹŁinutului sÄu în diferite etape istorice. La început nu au fost nici cutume, nici legi scrise, ci numai ordine individuale ale autoritÄĹŁii, care, treptat, au fost concepute ca sentinĹŁe individuale, cunoscute sub numele de themistes - de la numele zeiĹŁei dreptÄĹŁii Themis[1].

În cazuri identice, judecÄtorii dÄdeau aceeaĹźi sentinĹŁÄ, comunitatea obiĹźnuindu-se cu hotÄrârile date în cazuri similare Ĺźi acceptându-le ca atare. Se formeazÄ un obicei care se extinde, treptat, pe cale oralÄ, intrând în obiĹźnuinĹŁa judecÄtorilor sub forma unei cutume memorate. Cu timpul, se simte nevoia adunÄrii Ĺźi consemnÄrii hotÄrârilor judecÄtorilor în repertorii de hotÄrâri. Impunându-se, tot mai mult, aceste obiceiuri sunt consacrate de autoritatea de stat, dându-le o formÄ obligatorie[2].

În forma lor primitivÄ, regulile obiceiului sunt inspirate din precepte morale Ĺźi religioase. Legea celor XII Table, Legile lui Solon, Legile lui Dracon confirmÄ caracterul lor complex - moral, religios, penal, civil. PopulaĹŁiile au continuat sÄ le practice mai departe Ĺźi s-au instituit astfel, cutume întemeiate pe principii de drept roman.

În ŢÄrile Române îĹźi gÄseau aplicabilitatea obiceiurile rezultate din dreptul roman Ĺźi, în cea mai mare parte, din vechile obiceiuri ale dacilor. Perioada democraĹŁiei militare geto-dace “a însemnat o epocÄ de început în cristalizarea normelor juridice cutumiare”[3].

Diodor din Sicilia ne relateazÄ cÄ Zalmoxe afirma cÄ legile pe care el le-a dat geto-dacilor “i-au fost inspirate de zei”. Diodor din Sicilia socotea cÄ referirea la inspiraĹŁia DivinÄ era determinatÄ de credinĹŁa cÄ mulĹŁimea “temându-se de puterea celora care au inspirat legile se vor supune mai cu uĹźurinĹŁÄ”[4].

În timpul regelui Burebista, cutuma constituia principalul izvor de drept. Ca urmare a concentrÄrii în aceleaĹźi mâini a puterii statale Ĺźi religioase, se constatÄ influenĹŁa preceptelor religioase în primele norme Ĺźi instituĹŁii juridice[5].

Obiceiul (cutuma) a cÄpÄtat denumirea de drept al pÄmântului sau de jus valachicum sau jus valachorum (Walachorum), adicÄ dreptul românesc (valah) sau dreptul românilor (valahilor)[6]. Acesta a fost un sistem de reglementare obiĹźnuielnicÄ, de obĹźte. Sistemului de drept propriu românesc i s-au adÄugat în cursul receptÄrii obiĹźnuelnice sau formale de cÄtre statul feudal, o serie de dispoziĹŁii Ĺźi obiceiuri noi, menite sÄ-i asigure o netÄ funcĹŁiune feudalÄ[7].

Unii cercetÄtori aratÄ cÄ prima pravilÄ scrisÄ aparĹŁine lui Alexandru cel Bun. Primind coroana regalÄ de la împÄratul Constantinopolului - arÄta Dimitrie Cantemir - Alexandru cel Bun a luat Ĺźi legile grecilor care erau cuprinse în cÄrĹŁile (Basilicale) Ĺźi a introdus acest drept în Moldova. Pravila de ispravÄ Ĺźi Pravila din Codex Negosianus sunt primele legiuiri în româneĹźte. Din Nomocanonul lui Ioan Postnicul de la sfârĹźitul secolului al XVI-lea s-au gÄsit fragmente în Pravila de la Ieud Ĺźi în Pravila lui Coresi.

Matei Basarab a tipÄrit la Govora, în 1640 Pravila micÄ privind regulile de împÄrĹŁire a moĹźtenirii; relaĹŁiile dintre copii adoptivi Ĺźi neadoptivi cu pÄrinĹŁii sufleteĹźti Ĺźi trupeĹźti; piedicile la cÄsÄtorie; infracĹŁiuni sexuale; înfrÄĹŁirea bisericeascÄ etc.

Vasile Lupu scoate, în 1646, Cartea româneascÄ de învÄĹŁÄturÄ de la pravilele împÄrÄteĹźti, în care - ca izvoare ale dreptului - sunt recunoscute legea Ĺźi obiceiul. În aceastÄ pravilÄ se deosebeĹźte Pravila lumeascÄ (ius humanum) de Pravila DumnezeiascÄ (ius diuinum) Ĺźi de Pravila firii omeneĹźti (ius naturale). În aceastÄ Carte de învÄĹŁÄturÄ se statueazÄ cÄ toĹŁi locuitorii sunt supuĹźi legii locului: se reglementeazÄ instituĹŁia familiei Ĺźi persoanele; capacitatea persoanelor; vârsta; înrudirea (legitimÄ; nelegitimÄ); privilegiile; cÄsÄtoria (logodna; piedicile la cÄsÄtorie; concubinajul); adopĹŁiunea.

Matei Basarab dispune, în 1652, sÄ se tipÄreascÄ Pravila cea mare sau Îndreptarea legii, în traducere, din greacÄ, a lui Daniil Panoneanul. DupÄ cum se Ĺźtie, Cartea româneascÄ de învÄĹŁÄturÄ Ĺźi Îndreptarea legii au acelaĹźi conĹŁinut. Izvoarele Pravilii mari a lui Matei Basarab sunt manualul lui Malaxos Ĺźi Pravila lui Vasile Lupu.

În Pravila lui Matei Basarab mai sunt incluse o colecĹŁie a canoanelor apostolice soborniceĹźti Ĺźi ale pÄrinĹŁilor bisericii. Pravila este împÄrĹŁitÄ în 417 articole sau glave, fiecare indicând izvorul Ĺźi se referÄ la închiriere; asociere; donaĹŁie; cÄsÄtorie; divorĹŁ; moĹźtenire; procedurÄ civilÄ Ĺźi penalÄ etc.  AĹźadar, Pravilele lui Matei Basarab Ĺźi Vasile Lupu reprezintÄ o mare epocÄ de legiferare în istoria dreptului nostru.

În Transilvania în perioada Voievodatului, dreptul scris aplicat a fost cuprins în Decretele regale, care reprezentau principalul izvor de drept. Cele mai multe decrete au fost reunite în cunoscutul Corpus Juris Hungarici. Concomitent, s-au alcÄtuit colecĹŁii normative, sancĹŁionate de principii de drept, sub titlul de Approbatae Constitutiones Ĺźi Compilatae Constitutiones[8].

Sunt cunoscute, apoi, Privilegiile regale, iar, în perioada Principatului, Privilegiile princiare acordate unor persoane, comunitÄĹŁi, corporaĹŁii, unor bresle, precum Ĺźi unor grupuri etnice (saĹźi sau alte naĹŁionalitÄĹŁi). Acestea au constituit un izvor formal de drept, prin statuarea unui ius singulare, care consta în acordarea unor drepturi Ĺźi scutiri categoriilor respective, stipulând pentru ele o poziĹŁie juridicÄ specialÄ.

Un loc important au ocupat Ĺźi Statutele ŢÄrii FÄgÄraĹźului Ĺźi Statutele Municipale SÄseĹźti, care conĹŁineau o serie de norme de drept cutumiar, iar Statutele Muncipiale reprezentau o codificare a dreptului orÄĹźenesc din municipiile sÄseĹźti. În acelaĹźi sens, trebuie menĹŁionate ConstituĹŁiile secuilor din 1555, Statutele Ĺźi ConstituĹŁiile Sibiului, Zarandului, Odorheiului etc., care reflectau dreptul de administrare localÄ, precum Ĺźi dreptul la organizare al breslelor.

Este cunoscut cÄ o importanĹŁÄ deosebitÄ au - în cunoaĹźterea Ĺźi, mai ales, în înĹŁelegerea izvoarelor dreptului românesc - Codul Calimachi, de la 1816 Ĺźi Codul Caragea[9], de la 1817. Scarlat Calimachi l-a însÄrcinat pe Dimitrie BojincÄ sÄ facÄ o codicÄ de legi, bazatÄ pe Basilicale Ĺźi Novele, precum Ĺźi pe Codul austriac, care a devenit Codul Calimachi, tratând, în prima parte, materia persoanelor, în partea a doua lucrurile, iar, în partea a treia, drepturile asupra lucrurilor. În 1817 VodÄ Caragea a însÄrcinat pe logofÄtul Atanasie Cristopol Ĺźi pe Nestor sÄ elaboreze Codul, care a rÄmas în istoria izvoarelor dreptului romanesc, sub denumirea de Codul Caragea. Ca Ĺźi în cazul Codului Calimachi, acest Cod a fost bazat pe Basilicale Ĺźi, în special, pe Harmenopol.

ImportanĹŁa deosebitÄ a acestor izvoare de drept rezultÄ din practica judecÄtoreascÄ, în care - timp îndelungat - s-a recurs la textele cuprinse în aceste coduri. De asemenea, importanĹŁa acestor texte a fost recunoscutÄ pentru sistemul instituit prin recurgerea la obiceiul pÄmântului în soluĹŁionarea cauzelor supuse judecÄĹŁii.

Definirea datÄ în Codul Calimachi obiceiului pÄmântului ca izvor de drept este similarÄ celei date în dreptul englez, francez Ĺźi, în general, în toate sistemele de drept, recunoscându-se dreptului cutumiar locul Ĺźi rolul pe care l-a avut Ĺźi îl are ca unul din cele mai importante izvoare de drept. În urma celor douÄ importante coduri, a intervenit Regulamentul Organic, care nu a desfiinĹŁat normele pe care le stipulau, ci a reglementat multe din amÄnuntele lor.

În 1862 încep lucrÄrile pregÄtitoare pentru unificarea legislaĹŁiei, iar redactarea oficialÄ a Codului civil român s-a încheiat la 20 noiembrie 1864, intrând în vigoare la 1 decembrie 1864, sub denumirea Codul Alexandru Ioan Cuza[10].

 

--------------------------------------------------------------------------------

[1] Sumner-Maine, L’ancien droit, citat de Mircea Djuvara, „Teoria generalÄ a dreptului: Enciclopedia juridicÄ, drept raĹŁional, izvoare Ĺźi drept pozitiv”, Editura All, BucureĹźti, 1995, p. 288.

[2] Heinrich A. Rommen, The Natural Law. A Study in Legal and Social Histoty and Philosophy, Liberty Fund, Indianapolis, 1998, p. 3 Ĺźi urm.

[3] Vladimir Hanga, Istoria dreptului românesc, Editura Academiei, BucureĹźti, 1987, p. 54.

[4]Vladimir Hanga, Istoria dreptului românesc, supra cit., p. 54.

[5] I. D. Condurachi, Formarea vechiului drept românesc, BucureĹźti, 1935, p. 4 Ĺźi urm.

[6] Dumitru Firoiu, Istoria statului Ĺźi dreptului românesc, Editura DidacticÄ Ĺźi pedagogicÄ, BucureĹźti, 1976, p. 116-120.

[7] Vladimir Hanga, Istoria dreptului românesc, Editura Academiei, BucureĹźti, 1987, p. 54 Ĺźi urm.

[8] St. MeteĹź, Din istoria vechiului drept românesc în Transilvania, BucureĹźti, 1935, p. 7 Ĺźi urm.

[9] Ambele coduri au fost modificate parĹŁial dupÄ Regulamentul Organic, rÄmânând în vigoare pânÄ în 1864, adicÄ pânÄ la elaborarea Codului Civil Român.

[10] Consiliul de Stat constituit de Alexandru Ioan Cuza în 1864 n-a dat curs propunerii elaborÄrii codului dupÄ Codul civil italian, ci a pus la baza Codului Român un proiect elaborat în anii 1862-1864, care avea la bazÄ Codul Napoleon.

Share on: Post on FacebookFacebook Add to your del.icio.usdel.icio.us Digg this storyDigg StumbleUponStumbleUpon TwitterTwitter

Subscribe to comments feed Comentarii (0 postate)

total: | displaying:

Adauga un comentariu

  • Bold
  • Italic
  • Underline
  • Quote

Va rugam sa introduceti codul pe care il observati in imaginea de mai jos:

Cărţi juridice Editura Nomina Lex

Cetatenia Europeana

Cetatenia Europeana

Libertatea de circulatie a persoanelor

Libertatea de circulatie a persoanelor

Actiunile in procesul penal

Actiunile in procesul penal

Probele in procesul penal

Probele in procesul penal

Pret: Lei (Ron) 25.00
 
Pret: Lei (Ron) 33.00
 
Pret: Lei (Ron) 32.00
 
Pret: Lei (Ron) 43.00
 
Theodor Mrejeru, Bogdan Mrejeru: Competenta in materie penala

Theodor Mrejeru, Bogdan Mrejeru: Competenta in materie penala

Exproprierea. Aspecte aspecte teoretice si jurisprudenta

Exproprierea. Aspecte aspecte teoretice si jurisprudenta

Reabilitarea - procedura speciala in procesul penal

Reabilitarea - procedura speciala in procesul penal

Organizarea si exercitarea profesiei de avocat (2010)

Organizarea si exercitarea profesiei de avocat (2010)

Pret: Lei (Ron) 24.00
 
Pret: Lei (Ron) 27.00
 
Pret: Lei (Ron) 27.00
 
Pret: Lei (Ron) 53.00
 
Drept civil. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept civil. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept procesual civil. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept procesual civil. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept penal. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept penal. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept procesual penal. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept procesual penal. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Pret: Lei (Ron) 85.00
 
Pret: Lei (Ron) 63.00
 
Pret: Lei (Ron) 85.00
 
Pret: Lei (Ron) 63.00
 
Codul de procedura civila

Codul de procedura civila

Legislatia profesiei de avocat

Legislatia profesiei de avocat

Codul civil roman

Codul civil roman

Codul de procedura penala

Codul de procedura penala

Pret: Lei (Ron) 13.00
 
Pret: Lei (Ron) 16.00
 
Pret: Lei (Ron) 33.00
 
Pret: Lei (Ron) 13.00
 
Codul familiei

Codul familiei

Codul muncii

Codul muncii

Codul penal roman

Codul penal roman

Uzucapiunea. Aspecte teoretice si jurisprudenta

Uzucapiunea. Aspecte teoretice si jurisprudenta

Pret: Lei (Ron) 9.00
 
Pret: Lei (Ron) 16.00
 
Pret: Lei (Ron) 20.00
 
Pret: Lei (Ron) 26.00
 

 

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO)

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO)

Institutiile Uniunii Europene conform Tratatului de la Lisabona

Institutiile Uniunii Europene conform Tratatului de la Lisabona

Tratatul de la Lisabona

Tratatul de la Lisabona

Contractul de franciza

Contractul de franciza

Pret: Lei (Ron) 24.00
 
Pret: Lei (Ron) 39.00
 
Pret: Lei (Ron) 26.00
 
Pret: Lei (Ron) 37.00
 
Contractul de Leasing

Contractul de Leasing

Taxele de timbru si timbrul judiciar

Taxele de timbru si timbrul judiciar

Expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara

Expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara

Codul de procedura civila in teste grila

Codul de procedura civila in teste grila

Pret: Lei (Ron) 15.00
 
Pret: Lei (Ron) 27.00
 
Pret: Lei (Ron) 25.00
 
Pret: Lei (Ron) 33.00
 
Judecata penala in prima instanta

Judecata penala in prima instanta

Politica Europeana de Vecinatate

Politica Europeana de Vecinatate

Organizarea si exercitarea profesiei de avocat (editia 2011)

Organizarea si exercitarea profesiei de avocat (editia 2011)

Pachet "Admitere Barou" (2010-2011)

Pachet "Admitere Barou" (2010-2011)

Pret: Lei (Ron) 29.00
 
Pret: Lei (Ron) 33.00
 
Pret: Lei (Ron) 59.00
 
Pret: Lei (Ron) 330.00
 
Drept Procesual Penal (Sinteze Admitere Barou), editia 2011

Drept Procesual Penal (Sinteze Admitere Barou), editia 2011

Drept Penal (Sinteze Admitere Barou), editia 2011

Drept Penal (Sinteze Admitere Barou), editia 2011

Tratat de drept procesual penal. Partea generala (editie 2011)

Tratat de drept procesual penal. Partea generala (editie 2011)

Taxele de timbru si timbrul judiciar

Taxele de timbru si timbrul judiciar

 

Pret: Lei (Ron) 63.00
 
Pret: Lei (Ron) 85.00
 
Pret: Lei (Ron) 49.00
 
Pret: Lei (Ron) 27.00
 
  • Email to a friend Email to a friend
  • Print version Print version
  • Plain text Plain text
Share on: Post on FacebookFacebook Add to your del.icio.usdel.icio.us Digg this storyDigg StumbleUponStumbleUpon TwitterTwitter

Etichetat ca:

Teoria generala a dreptului, Referate teoria generala a dreptului, referate TGD, TGD, T.G.D, lucrari TGD, Lucrari de licenta TGD, Lucrari de disertatie TGD

Apreciati acest articol

5.00

Lucrari.ro - Librarie On-Line

 

Administratie publica

Agricultura / Agronomie

Criminalistica

Drept bancar

Drept civil

Drept comercial

Drept comunitar

Drept constitutional

Dreptul familiei

Drept financiar - fiscal

Drept international privat

Drept international public

Dreptul muncii

Drept penal

Drept executional penal

Drept procesual civil

Drept procesual penal

Proprietate intelectuala

Dreptul sanatatii

Dreptul mediului

Drepturile omului

Drept roman

Istoria statului si dreptului

Psihologie judiciara

Religie

Sociologie juridica

Teoria generala a dreptului

Dreptul transporturilor

Teste grila: Organizarea si exercitarea profesiei de avocat (Testul Grila nr. 1)

1. Anchetarea abaterii sÄvârĹźite de un avocat pentru orice fapte care sunt de naturÄ sÄ prejudicieze onoarea Ĺźi prestigiul profesiei de avocat:
2. ĂŽn scopul asigurÄrii secretului profesional:
3. Contractul de asistenĹŁÄ juridicÄ:
4. UrmÄtoarele situaĹŁii sunt specifice grupÄrii cabinetelor individuale de avocaĹŁi:
5. AvocaĹŁii care profeseazÄ Ă®n România sub titlul profesional din statul membru de origine:
6. ĂŽn cazul Ă®nstrÄinÄrii unui cabinet individual cÄtre un alt cabinet individual, contractele Ă®ncheiate de transmiĹŁÄtor cu avocaĹŁii stagiari salarizaĹŁi Ă®n interiorul profesiei:
7. ĂŽn societÄĹŁile civile profesionale hotÄrârile adunÄrilor generale:
8. Nu constituie forme asociative de exercitare a profesiei de avocat:
9. Este permisÄ Ă®ncheierea unui contract de asistenĹŁÄ juridicÄ Ă®n care sÄ se prevadÄ:
10. Nu are obligaĹŁia de a pÄstra secretul profesional: