Home | Referate / Articole juridice | Teoria generala a dreptului (TGD) | Cutuma ca izvor de drept. Scurt istoric

Cutuma ca izvor de drept. Scurt istoric

By
Font size: Decrease font Enlarge font

Înţelegerea evoluţiei dreptului în decursul timpului implică cunoaşterea - între altele - a conturării şi dezvoltării modalităţilor specifice de exprimare a esenţei şi conţinutului său în diferite etape istorice. La început nu au fost nici cutume, nici legi scrise, ci numai ordine individuale ale autorităţii, care, treptat, au fost concepute ca sentinţe individuale, cunoscute sub numele de themistes - de la numele zeiţei dreptăţii Themis[1].

În cazuri identice, judecătorii dădeau aceeaşi sentinţă, comunitatea obişnuindu-se cu hotărârile date în cazuri similare şi acceptându-le ca atare. Se formează un obicei care se extinde, treptat, pe cale orală, intrând în obişnuinţa judecătorilor sub forma unei cutume memorate. Cu timpul, se simte nevoia adunării şi consemnării hotărârilor judecătorilor în repertorii de hotărâri. Impunându-se, tot mai mult, aceste obiceiuri sunt consacrate de autoritatea de stat, dându-le o formă obligatorie[2].

În forma lor primitivă, regulile obiceiului sunt inspirate din precepte morale şi religioase. Legea celor XII Table, Legile lui Solon, Legile lui Dracon confirmă caracterul lor complex - moral, religios, penal, civil. Populaţiile au continuat să le practice mai departe şi s-au instituit astfel, cutume întemeiate pe principii de drept roman.

În Ţările Române îşi găseau aplicabilitatea obiceiurile rezultate din dreptul roman şi, în cea mai mare parte, din vechile obiceiuri ale dacilor. Perioada democraţiei militare geto-dace “a însemnat o epocă de început în cristalizarea normelor juridice cutumiare”[3].

Diodor din Sicilia ne relatează că Zalmoxe afirma că legile pe care el le-a dat geto-dacilor “i-au fost inspirate de zei”. Diodor din Sicilia socotea că referirea la inspiraţia Divină era determinată de credinţa că mulţimea “temându-se de puterea celora care au inspirat legile se vor supune mai cu uşurinţă”[4].

În timpul regelui Burebista, cutuma constituia principalul izvor de drept. Ca urmare a concentrării în aceleaşi mâini a puterii statale şi religioase, se constată influenţa preceptelor religioase în primele norme şi instituţii juridice[5].

Obiceiul (cutuma) a căpătat denumirea de drept al pământului sau de jus valachicum sau jus valachorum (Walachorum), adică dreptul românesc (valah) sau dreptul românilor (valahilor)[6]. Acesta a fost un sistem de reglementare obişnuielnică, de obşte. Sistemului de drept propriu românesc i s-au adăugat în cursul receptării obişnuelnice sau formale de către statul feudal, o serie de dispoziţii şi obiceiuri noi, menite să-i asigure o netă funcţiune feudală[7].

Unii cercetători arată că prima pravilă scrisă aparţine lui Alexandru cel Bun. Primind coroana regală de la împăratul Constantinopolului - arăta Dimitrie Cantemir - Alexandru cel Bun a luat şi legile grecilor care erau cuprinse în cărţile (Basilicale) şi a introdus acest drept în Moldova. Pravila de ispravă şi Pravila din Codex Negosianus sunt primele legiuiri în româneşte. Din Nomocanonul lui Ioan Postnicul de la sfârşitul secolului al XVI-lea s-au găsit fragmente în Pravila de la Ieud şi în Pravila lui Coresi.

Matei Basarab a tipărit la Govora, în 1640 Pravila mică privind regulile de împărţire a moştenirii; relaţiile dintre copii adoptivi şi neadoptivi cu părinţii sufleteşti şi trupeşti; piedicile la căsătorie; infracţiuni sexuale; înfrăţirea bisericească etc.

Vasile Lupu scoate, în 1646, Cartea românească de învăţătură de la pravilele împărăteşti, în care - ca izvoare ale dreptului - sunt recunoscute legea şi obiceiul. În această pravilă se deosebeşte Pravila lumească (ius humanum) de Pravila Dumnezeiască (ius diuinum) şi de Pravila firii omeneşti (ius naturale). În această Carte de învăţătură se statuează că toţi locuitorii sunt supuşi legii locului: se reglementează instituţia familiei şi persoanele; capacitatea persoanelor; vârsta; înrudirea (legitimă; nelegitimă); privilegiile; căsătoria (logodna; piedicile la căsătorie; concubinajul); adopţiunea.

Matei Basarab dispune, în 1652, să se tipărească Pravila cea mare sau Îndreptarea legii, în traducere, din greacă, a lui Daniil Panoneanul. După cum se ştie, Cartea românească de învăţătură şi Îndreptarea legii au acelaşi conţinut. Izvoarele Pravilii mari a lui Matei Basarab sunt manualul lui Malaxos şi Pravila lui Vasile Lupu.

În Pravila lui Matei Basarab mai sunt incluse o colecţie a canoanelor apostolice soborniceşti şi ale părinţilor bisericii. Pravila este împărţită în 417 articole sau glave, fiecare indicând izvorul şi se referă la închiriere; asociere; donaţie; căsătorie; divorţ; moştenire; procedură civilă şi penală etc.  Aşadar, Pravilele lui Matei Basarab şi Vasile Lupu reprezintă o mare epocă de legiferare în istoria dreptului nostru.

În Transilvania în perioada Voievodatului, dreptul scris aplicat a fost cuprins în Decretele regale, care reprezentau principalul izvor de drept. Cele mai multe decrete au fost reunite în cunoscutul Corpus Juris Hungarici. Concomitent, s-au alcătuit colecţii normative, sancţionate de principii de drept, sub titlul de Approbatae Constitutiones şi Compilatae Constitutiones[8].

Sunt cunoscute, apoi, Privilegiile regale, iar, în perioada Principatului, Privilegiile princiare acordate unor persoane, comunităţi, corporaţii, unor bresle, precum şi unor grupuri etnice (saşi sau alte naţionalităţi). Acestea au constituit un izvor formal de drept, prin statuarea unui ius singulare, care consta în acordarea unor drepturi şi scutiri categoriilor respective, stipulând pentru ele o poziţie juridică specială.

Un loc important au ocupat şi Statutele Ţării Făgăraşului şi Statutele Municipale Săseşti, care conţineau o serie de norme de drept cutumiar, iar Statutele Muncipiale reprezentau o codificare a dreptului orăşenesc din municipiile săseşti. În acelaşi sens, trebuie menţionate Constituţiile secuilor din 1555, Statutele şi Constituţiile Sibiului, Zarandului, Odorheiului etc., care reflectau dreptul de administrare locală, precum şi dreptul la organizare al breslelor.

Este cunoscut că o importanţă deosebită au - în cunoaşterea şi, mai ales, în înţelegerea izvoarelor dreptului românesc - Codul Calimachi, de la 1816 şi Codul Caragea[9], de la 1817. Scarlat Calimachi l-a însărcinat pe Dimitrie Bojincă să facă o codică de legi, bazată pe Basilicale şi Novele, precum şi pe Codul austriac, care a devenit Codul Calimachi, tratând, în prima parte, materia persoanelor, în partea a doua lucrurile, iar, în partea a treia, drepturile asupra lucrurilor. În 1817 Vodă Caragea a însărcinat pe logofătul Atanasie Cristopol şi pe Nestor să elaboreze Codul, care a rămas în istoria izvoarelor dreptului romanesc, sub denumirea de Codul Caragea. Ca şi în cazul Codului Calimachi, acest Cod a fost bazat pe Basilicale şi, în special, pe Harmenopol.

Importanţa deosebită a acestor izvoare de drept rezultă din practica judecătorească, în care - timp îndelungat - s-a recurs la textele cuprinse în aceste coduri. De asemenea, importanţa acestor texte a fost recunoscută pentru sistemul instituit prin recurgerea la obiceiul pământului în soluţionarea cauzelor supuse judecăţii.

Definirea dată în Codul Calimachi obiceiului pământului ca izvor de drept este similară celei date în dreptul englez, francez şi, în general, în toate sistemele de drept, recunoscându-se dreptului cutumiar locul şi rolul pe care l-a avut şi îl are ca unul din cele mai importante izvoare de drept. În urma celor două importante coduri, a intervenit Regulamentul Organic, care nu a desfiinţat normele pe care le stipulau, ci a reglementat multe din amănuntele lor.

În 1862 încep lucrările pregătitoare pentru unificarea legislaţiei, iar redactarea oficială a Codului civil român s-a încheiat la 20 noiembrie 1864, intrând în vigoare la 1 decembrie 1864, sub denumirea Codul Alexandru Ioan Cuza[10].

 

--------------------------------------------------------------------------------

[1] Sumner-Maine, L’ancien droit, citat de Mircea Djuvara, „Teoria generală a dreptului: Enciclopedia juridică, drept raţional, izvoare şi drept pozitiv”, Editura All, Bucureşti, 1995, p. 288.

[2] Heinrich A. Rommen, The Natural Law. A Study in Legal and Social Histoty and Philosophy, Liberty Fund, Indianapolis, 1998, p. 3 şi urm.

[3] Vladimir Hanga, Istoria dreptului românesc, Editura Academiei, Bucureşti, 1987, p. 54.

[4]Vladimir Hanga, Istoria dreptului românesc, supra cit., p. 54.

[5] I. D. Condurachi, Formarea vechiului drept românesc, Bucureşti, 1935, p. 4 şi urm.

[6] Dumitru Firoiu, Istoria statului şi dreptului românesc, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1976, p. 116-120.

[7] Vladimir Hanga, Istoria dreptului românesc, Editura Academiei, Bucureşti, 1987, p. 54 şi urm.

[8] St. Meteş, Din istoria vechiului drept românesc în Transilvania, Bucureşti, 1935, p. 7 şi urm.

[9] Ambele coduri au fost modificate parţial după Regulamentul Organic, rămânând în vigoare până în 1864, adică până la elaborarea Codului Civil Român.

[10] Consiliul de Stat constituit de Alexandru Ioan Cuza în 1864 n-a dat curs propunerii elaborării codului după Codul civil italian, ci a pus la baza Codului Român un proiect elaborat în anii 1862-1864, care avea la bază Codul Napoleon.

Subscribe to comments feed Comentarii (0 postate)

total: | displaying:

Adauga un comentariu

  • Bold
  • Italic
  • Underline
  • Quote

Va rugam sa introduceti codul pe care il observati in imaginea de mai jos:

Captcha
Cărţi juridice Editura Nomina Le

Cărţi juridice Editura Nomina Lex

Cetatenia Europeana

Cetatenia Europeana

Libertatea de circulatie a persoanelor

Libertatea de circulatie a persoanelor

Actiunile in procesul penal

Actiunile in procesul penal

Probele in procesul penal

Probele in procesul penal

Pret: Lei (Ron) 25.00
 
Pret: Lei (Ron) 33.00
 
Pret: Lei (Ron) 32.00
 
Pret: Lei (Ron) 43.00
 
Theodor Mrejeru, Bogdan Mrejeru: Competenta in materie penala

Theodor Mrejeru, Bogdan Mrejeru: Competenta in materie penala

Exproprierea. Aspecte aspecte teoretice si jurisprudenta

Exproprierea. Aspecte aspecte teoretice si jurisprudenta

Reabilitarea - procedura speciala in procesul penal

Reabilitarea - procedura speciala in procesul penal

Organizarea si exercitarea profesiei de avocat (2010)

Organizarea si exercitarea profesiei de avocat (2010)

Pret: Lei (Ron) 24.00
 
Pret: Lei (Ron) 27.00
 
Pret: Lei (Ron) 27.00
 
Pret: Lei (Ron) 53.00
 
Drept civil. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept civil. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept procesual civil. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept procesual civil. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept penal. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept penal. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept procesual penal. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept procesual penal. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Pret: Lei (Ron) 85.00
 
Pret: Lei (Ron) 63.00
 
Pret: Lei (Ron) 85.00
 
Pret: Lei (Ron) 63.00
 
Codul de procedura civila

Codul de procedura civila

Legislatia profesiei de avocat

Legislatia profesiei de avocat

Codul civil roman

Codul civil roman

Codul de procedura penala

Codul de procedura penala

Pret: Lei (Ron) 13.00
 
Pret: Lei (Ron) 16.00
 
Pret: Lei (Ron) 33.00
 
Pret: Lei (Ron) 13.00
 
Codul familiei

Codul familiei

Codul muncii

Codul muncii

Codul penal roman

Codul penal roman

Uzucapiunea. Aspecte teoretice si jurisprudenta

Uzucapiunea. Aspecte teoretice si jurisprudenta

Pret: Lei (Ron) 9.00
 
Pret: Lei (Ron) 16.00
 
Pret: Lei (Ron) 20.00
 
Pret: Lei (Ron) 26.00
 

 

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO)

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO)

Institutiile Uniunii Europene conform Tratatului de la Lisabona

Institutiile Uniunii Europene conform Tratatului de la Lisabona

Tratatul de la Lisabona

Tratatul de la Lisabona

Contractul de franciza

Contractul de franciza

Pret: Lei (Ron) 24.00
 
Pret: Lei (Ron) 39.00
 
Pret: Lei (Ron) 26.00
 
Pret: Lei (Ron) 37.00
 
Contractul de Leasing

Contractul de Leasing

Taxele de timbru si timbrul judiciar

Taxele de timbru si timbrul judiciar

Expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara

Expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara

Codul de procedura civila in teste grila

Codul de procedura civila in teste grila

Pret: Lei (Ron) 15.00
 
Pret: Lei (Ron) 27.00
 
Pret: Lei (Ron) 25.00
 
Pret: Lei (Ron) 33.00
 
Judecata penala in prima instanta

Judecata penala in prima instanta

Politica Europeana de Vecinatate

Politica Europeana de Vecinatate

Organizarea si exercitarea profesiei de avocat (editia 2011)

Organizarea si exercitarea profesiei de avocat (editia 2011)

Pachet "Admitere Barou" (2010-2011)

Pachet "Admitere Barou" (2010-2011)

Pret: Lei (Ron) 29.00
 
Pret: Lei (Ron) 33.00
 
Pret: Lei (Ron) 59.00
 
Pret: Lei (Ron) 330.00
 
Drept Procesual Penal (Sinteze Admitere Barou), editia 2011

Drept Procesual Penal (Sinteze Admitere Barou), editia 2011

Drept Penal (Sinteze Admitere Barou), editia 2011

Drept Penal (Sinteze Admitere Barou), editia 2011

Tratat de drept procesual penal. Partea generala (editie 2011)

Tratat de drept procesual penal. Partea generala (editie 2011)

Taxele de timbru si timbrul judiciar

Taxele de timbru si timbrul judiciar

 

Pret: Lei (Ron) 63.00
 
Pret: Lei (Ron) 85.00
 
Pret: Lei (Ron) 49.00
 
Pret: Lei (Ron) 27.00
 
  • Email to a friend Email to a friend
  • Print version Print version
  • Plain text Plain text

Etichetat ca:

Teoria generala a dreptului, Referate teoria generala a dreptului, referate TGD, TGD, T.G.D, lucrari TGD, Lucrari de licenta TGD, Lucrari de disertatie TGD

Apreciati acest articol

5.00
Lucrari de licenta

Lucrari.ro - Librarie On-Line

 

Administratie publica

Agricultura / Agronomie

Criminalistica

Drept bancar

Drept civil

Drept comercial

Drept comunitar

Drept constitutional

Dreptul familiei

Drept financiar - fiscal

Drept international privat

Drept international public

Dreptul muncii

Drept penal

Drept executional penal

Drept procesual civil

Drept procesual penal

Proprietate intelectuala

Dreptul sanatatii

Dreptul mediului

Drepturile omului

Drept roman

Istoria statului si dreptului

Psihologie judiciara

Religie

Sociologie juridica

Teoria generala a dreptului

Dreptul transporturilor

Teste grila: Organizarea si exercitarea profesiei de avocat (Testul Grila nr. 1)

1. Anchetarea abaterii săvârşite de un avocat pentru orice fapte care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei de avocat:
2. În scopul asigurării secretului profesional:
3. Contractul de asistenţă juridică:
4. Următoarele situaţii sunt specifice grupării cabinetelor individuale de avocaţi:
5. Avocaţii care profesează în România sub titlul profesional din statul membru de origine:
6. În cazul înstrăinării unui cabinet individual către un alt cabinet individual, contractele încheiate de transmiţător cu avocaţii stagiari salarizaţi în interiorul profesiei:
7. În societăţile civile profesionale hotărârile adunărilor generale:
8. Nu constituie forme asociative de exercitare a profesiei de avocat:
9. Este permisă încheierea unui contract de asistenţă juridică în care să se prevadă:
10. Nu are obligaţia de a păstra secretul profesional:
eXTReMe Tracker