Drepturile morale si patrimoniale asupra operelor de arta plastica
Majoritatea ţărilor au legi de protejare a proprietăţii intelectuale pentru cel puţin două motive: unul, pentru a da o expresie statutară drepturilor morale şi economice creatorilor, pentru creaţiile lor, şi publicului pentru a avea acces la aceste creaţii, iar al doilea, ca act deliberativ, al politicii guvernamentale de a promova creativitatea, răspândirea şi aplicarea rezultatelor acesteia ca şi încurajarea comercializării libere, contribuind astfel la dezvoltarea economica şi socială a ţării.
Referindu-ne la noţiune de operă, în sensul larg al noţiunii, se remarcă că în literatura noastră juridică, ca de altfel şi în literatura străină, există un „vacuum” cu privire la definirea creaţiei (operei), fapt justificat, în parte, de varietatea, fluiditatea şi specificitatea, dar şi adâncimilor şi suprafeţelor pe care aceasta poate să le atingă. De aceea, se poate sesiza existenţa unei anumite confuzii în ceea ce priveşte obiectul de preocupare, limbajul, terminologia folosită privind instrumentele juridice, definiţia conceptelor şi a relaţiilor ce s-au născut ca urmare a apariţiei operei de creaţie şi chiar în cadrul activităţii de rezolvare legislativă a problemelor în discuţiune.
orice operă (chiar şi fără valoare literară, artistică sau ştiinţifică) este protejată juridic independent de aducerea ei la cunoştinţă publică, şi anume prin simplul fapt al realizării sale. În acest scop însă, este necesar ca acea operă să întrunească trăsăturile definitorii ale operei de creaţie intelectuală, adică să fie o creaţie a minţii omului, să aibă originalitate şi să poată fi exprimată într-o modalitate perceptibilă altor persoane (sub formă de manuscris, tipăritură, sunet, tablou, imagine etc.). O creaţie care nu este originală nu beneficiază de protecţia legii.
- B I B L I O G R A F I E -
-
Dumitru Păuneţ, „Câteva consideraţiuni cu referire la dreptul de proprietate asupra creaţiei”, în Revista Dreptul nr. 6/1996
-
Viorel Roş, „Dreptul proprietăţii intelectuale”, Editura Global Lex, Bucureşti, 2001.
-
Yolanda Eminescu, „Dreptul de autor”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1994.
-
Yolanda Eminescu, „Dreptul de autor – armonizarea europeană – directive europene”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1995.
-
Yolanda Eminescu, „Dreptul de autor. Legea nr. 8 din 14 martie 1996 comentată”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1997
-
Claude Colombet, „Propriété litteraire et artistique et droits voisins”, Dalloz, 1997
-
Constanţa Moisescu, în articolul „Protecţia drepturilor de autor”, din Ziarul „Palatul de Justiţie”, nr. 3-4/1997.
-
Ada Petrescu, Lucian Mihai, „Drept de proprietate industrială. Introducere în dreptul de proprietate industrială. Invenţia, inovaţia”, Bucureşti, 1987.
--------------------------------------------------------------------------------
Vrei mai multe informaţii despre acest subiect? Cumpără acum STUDIUL IN INTREGIME
CLICK AICI PENTRU A CUMPĂRA ACUM!
PREŢ - 6 EURO cu plata rapidă prin SMS!
NUMAI în reţelele ORANGE si VODAFONE
Studiul se livrează în format electronic, prin email, în termen de maxim 24 de ore de la efectuarea plăţii!
--------------------------------------------------------------------------------
Detalii tehnice ale studiului:
Autor Echipa www.studiijuridice.ro
Anul elaborarii 2004
Pagini: 18
Detalii tehnice: Formatul paginii: A4; Font: Times New Roman; Dimensiune caractere - 12 pt.; Distanta intre randuri: 1.5
Note de subsol: DA
Diacritice-ă,â,ţ,ş: DA
Note de subsol: DA
Bibliografie: DA
Printabil: DA
Se distribuie in format: *.PDF sau *.DOC
Cărţi juridice Editura Nomina Lex
Email to a friend
Print version
Plain textApreciati acest articol
Adauga un comentariu