Ce sunt desenele si modelele industriale?
În ceea ce priveşte desenele şi modelele industriale, în literatura de specialitate s-a apreciat că desenul reprezintă ansamblul de linii şi culori cu efect decorativ nou. Spre exemplu, este un desen, în sensul acestei definiţii, desenul unei ţesături.
La rândul său, modelul industrial reprezintă forma plastică prin care se conferă unui produs industrial o fizionomie distinctă (de exemplu, forma nouă a caroseriei unui autoturism)[1].
Legea-cadru, adică Legea nr. 129/1992, republicată în M. Of. nr. 876/2007, defineşte ca fiind „desen sau model - aspectul exterior al unui produs sau al unei părţi a acestuia, redat în două sau trei dimensiuni, rezultat din combinaţia dintre principalele caracteristici, îndeosebi linii, contururi, culori, formă, textură şi/sau materiale ale produsului în sine şi/sau ornamentaţia acestuia”. În continuare se arată că un desen sau model comunitar este desenul sau modelul protejat în condiţiile Regulamentului nr. 6/2002/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L nr. 3 din 5 ianuarie 2002, de către Oficiul pentru Armonizare în Piaţa Internă, cu efect pe întregul teritoriu al Comunităţilor Europene.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 129/1992, republicată în 2007, pe întreaga durată de valabilitate a înregistrării desenelor sau modelelor, titularul are un drept exclusiv de a le utiliza şi de a împiedica utilizarea lor de o terţă parte care nu dispune de consimţământul său. Titularul are dreptul de a interzice terţilor să efectueze, fără consimţământul său, următoarele acte: reproducerea, fabricarea, comercializarea ori oferirea spre vânzare, punerea pe piaţă, importul, exportul sau folosirea unui produs în care desenul sau modelul este încorporat ori la care acesta se aplică sau stocarea unui astfel de produs în aceste scopuri.
În continuare se arată că întinderea protecţiei este determinată de reprezentările grafice ale desenelor sau modelelor înregistrate.
Protecţia acordată unui desen sau model în baza prezentei legi se extinde la orice desen sau model care nu produce o impresie vizuală globală diferită asupra unui utilizator avizat.
La stabilirea sferei de protecţie se ia în considerare gradul de libertate a autorului în realizarea desenului sau modelului.
Drepturile conferite la art. 30 din lege nu se exercită în privinţa:
a) actelor efectuate exclusiv în scop personal şi necomercial, experimental, de cercetare sau învăţământ, cu condiţia ca aceste acte să nu prejudicieze exploatarea normală a desenelor sau modelelor şi să se menţioneze sursa;
b) activităţilor de reproducere în domeniul cercetării sau învăţământului, în scopul citării ori predării, cu condiţia ca aceste activităţi să fie compatibile cu practica comercială loială, să nu aducă atingere în mod nedrept exploatării normale a desenului sau modelului şi ca sursa să fie menţionată;
c) echipamentelor aflate pe vehicule de transport maritim sau aerian înregistrate într-o altă ţară, atunci când acestea intră temporar pe teritoriul României, ori importului de piese de schimb şi accesorii în scopul reparării acestor vehicule sau al executării de reparaţii pe aceste vehicule;
d) folosirii sau luării măsurilor efective şi serioase de folosire a desenelor sau modelelor de către terţi, în intervalul de timp dintre decăderea din drepturi a titularului şi revalidarea certificatului;
e) folosirii desenului sau modelului cu bună-credinţă, în perioada cuprinsă între data publicării decăderii din drepturi a titularului şi data publicării dreptului restabilit.
Drepturile decurgând din înregistrarea desenului sau modelului nu se vor putea exercita în cazul introducerii pe piaţa comunitară a produselor în care sunt încorporate desene sau modele protejate ori la care acestea se aplică, introduse pe piaţă anterior de către titularul certificatului de înregistrare sau cu consimţământul acestuia.
Începând cu data publicării cererii persoana fizică sau persoana juridică îndreptăţită la eliberarea certificatului de înregistrare beneficiază provizoriu de aceleaşi drepturi conferite în conformitate cu prevederile art. 30, până la eliberarea certificatului de înregistrare, cu excepţia cazurilor în care cererea de înregistrare a fost respinsă sau retrasă.
Încălcarea prevederilor amintite atrage pentru persoanele vinovate obligaţia de despăgubire potrivit dreptului comun; titlul pentru plata despăgubirilor se poate executa numai după eliberarea certificatului de înregistrare a desenului sau modelului.
Perioada de valabilitate a unui certificat de înregistrare a desenului sau modelului este de 10 ani de la data constituirii depozitului reglementar şi poate fi reînnoită pe 3 perioade succesive de 5 ani.
Pe întreaga perioadă de valabilitate a certificatului, titularul este obligat la plata taxelor de menţinere în vigoare a acestuia. Neplata acestor taxe atrage decăderea titularului din drepturi.
Drepturile asupra desenelor şi modelelor industriale sunt apărate prin mijloace de drept civil şi penal, dar şi prin mijloace de drept administrativ.
Mijloacele de drept administrativ asigură recunoaşterea dreptului în procedura eliberării certificatului de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale. Acestei categorii îi aparţin şi obiecţiile, revocarea şi contestaţia, care pot fi formulate în faţa autorităţii administrative (OSIM), cu autoritate unică pe teritoriul României care asigură protecţia desenelor şi modelelor industriale.
Ca mijloace de drept civil, important de amintit este acţiunea în concurenţă neloială, care este o formă a răspunderii delictuale care sancţionează actele sau faptele contrare uzanţelor cinstite în activitatea comercială sau industrială şi nu este întâmplător faptul că, într-o primă etapă, temeiul răspunderii pentru concurenţă neloială l-au constituit dispoziţiile Codului civil privitoare la răspundere, dispoziţii care se aplică pentru completarea normelor speciale adoptate şi în prezent[2].
După cum se poate observa şi din cele amintite anterior, desenele şi modelele industriale constituie, în cadrul proprietăţii intelectuale, domeniul în care găsim cea mai mare varietate de sisteme de protecţie. Varietatea se explică atât prin particularităţile acestui tip de creaţii intelectuale, situate la răscrucea dintre dreptul de proprietate industrială şi dreptul de autor, cât şi prin persistenţa unor dispute pe marginea naturii juridice a drepturilor asupra desenelor şi modelelor industriale, a actualităţii domeniului, a diversităţii soluţiilor legislative adoptate. Toate acestea au dus la concluzia că regimul desenelor şi modelelor industriale este departe de a fi satisfăcător[3].
--------------------------------------------------------------------------------
[1] Viorel Roş, „Dreptul proprietăţii intelectuale”, Editura Global Lex, Bucureşti, 2001, p. 474.
[2] A se vedea, pentru mai multe detalii, Viorel Roş, op. cit., p. 537 şi urm.
[3] Concluzia a fost formulată la o dezbatere organizată de către Universitatea din Grenoble în 1977. Cu această ocazie s-a remarcat că legislaţiile analizate înfăţişează adesea situaţii „absurde” sau „ridicole” – a se vedea, Yolanda Eminescu, „Protecţia desenelor şi modelelor industriale”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1993, p. 11.
Cărţi juridice Editura Nomina Lex
Email to a friend
Print version
Plain textApreciati acest articol
Adauga un comentariu