Home | Referate / Articole juridice | Procedura penala | Competenta teritoriala in materie penala

Competenta teritoriala in materie penala

By
Font size: Decrease font Enlarge font

CRITERII DE DETERMINARE

A COMPETENŢEI TERITORIALE ÎN MATERIE PENALĂ

 

Competenţa teritorială („ratione loci”) este criteriul cu ajutorul căruia se determină care dintre organele de acelaşi grad este competent să soluţioneze o anumită cauză. Competenţa teritorială împarte cauzele penale între organele judiciare pe linie orizontală[1]. Competenţa teritorială diferenţiază, din punct de vedere teritorial, organele judiciare  cu o egală competenţă materială.

Aşadar, criteriile de determinare a competenţei teritoriale sunt date de repartiţia cauzelor între diversele instanţe judecătoreşti, având aceeaşi competenţă materială[2], în raport de corelaţia între locul săvârşirii infracţiunii (şi alte circumstanţe de loc) şi circumscripţiile teritoriale în care instanţele îşi exercită jurisdicţia (ceea ce înseamnă că împărţirea cauzelor se face pe orizontală)[3]. În vederea stabilirii competenţei teritoriale au fost stabilite criterii diferite după cum infracţiunile au fost săvârşite în ţară sau în străinătate.

Aceste criterii sunt stabilite de art. 30 Cod procedură penală, modificat prin Legea nr. 281/2003[4], care arată: „competenţa după teritoriu este determinată de[5]”:

  • locul unde a fost săvârşită infracţiunea;
  • locul unde a fost prins făptuitorul;
  • locul unde locuieşte făptuitorul;
  • locul unde locuieşte persoana vătămată.

Aşa cum rezultă şi din dispoziţiile legale, primul criteriu de determinare a competenţei teritoriale se referă la „locul săvârşirii infracţiunii”. Potrivit acestui criteriu, în competenţa teritorială a unei instanţe intră toate infracţiunile (de competenţa ei materială), ce se săvârşesc în circumscripţia teritorială în care îşi  exercită jurisdicţia. Acest criteriu îşi are raţiunea în împrejurarea că la locul săvârşirii infracţiunii se produce cu maximum de intensitate tulburarea ordinii şi liniştii publice, aici se găsesc cu mai multă uşurinţă probele şi judecata penală îşi produce cu maximă eficacitate efectele.

Potrivit art. 30 alin. 4 Cod procedură penală prin „locul săvârşirii infracţiunii” se înţelege locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în tot sau în parte, ori locul unde s-a produs rezultatul acesteia[6].

Repartizarea spre rezolvare a unei cauze penale în cadrul criteriilor prevăzute în art. 30 alin. 1 C. pr. pen., se realizează ţinându-se seama de modul în care a fost făcută sesizarea organelor penale care intră în concurs pentru soluţionarea cauzei. În cazul în care a fost sesizat un singur organ din cele prevăzute de art. 30 alin. 1, acesta va fi competent să rezolve cauza penală. În cazul în care au fost sesizate două sau mai multe organe din cele prevăzute în art. 30 alin. 1 Cod procedură penală, competenţa se stabileşte prin lege. Astfel, potrivit art. 45 Cod procedură penală, modificat prin Legea nr. 281/2003, alin. 3: „în caz de sesizări simultane, precăderea se stabileşte în ordinea enumerării de la art. 30 alin. 1”, operând aşa-numita preferinţă-legală.

Astfel, în aceste situaţii, este preferat, în primul rând, organul de la locul săvârşirii infracţiunii („forum delicti comissi”). Importanţa „locului săvârşirii infracţiunii”[7] este evidentă: la locul săvârşirii infracţiunii pot fi culese şi administrate cel mai uşor probele.

Un alt criteriu este al locului unde a fost prins făptuitorul. Acest criteriu se justifică prin necesităţi de ordin practic, întrucât este nevoie ca primele măsuri privind persoana infractorului să fie întreprinse, imediat, de organele de cercetare şi de judecată de la locul prinderii.

Criteriul locului unde locuieşte (are domiciliul sau reşedinţa) făptuitorul. Includerea acestui criteriu între celelalte privind competenţa teritorială are în vedere faptul că persoana infractorului este mai bine cunoscută unde locuieşte şi se asigură mai uşor prezentarea făptuitorului în faţa justiţiei iar hotărârea judecătorească are altă re­zonanţă în colectivitatea din care face parte acesta.

Criteriul locului unde domiciliază persoana vătămată. Acest criteriu se justifică pe consideraţii de politică judiciară deoarece înlesneşte accesul la justiţie al persoanei vătămate, mai ales, în cazul în care punerea în mişcare a acţiunii penale se face la plângere prealabilă.

În cazul în care coexistă mai multe criterii alegerea competenţei se face după mai multe sisteme. Se poate fixa o scară prioritară impunând competenţa într-o anumită ordine a criteriilor. În alt sistem se consideră competente în aceeaşi măsură toate instanţele judecătoreşti în a cărei circumscripţie se află realizat un criteriu de loc.

Potrivit art. 30 alin. 2 din Codul de procedură penală: „judecarea cauzei revine acelia dintre instanţele competente, conform art. 30 alin. 1, în a cărei circumscripţie s-a efectuat urmărirea penală”.

Sistemul adoptat de legislaţia noastră este cel mixt, în care, deşi legea fixează mai multe criterii, cu aceeaşi valoare, în caz de sesizare a mai multor instanţe com­petente se instituie competenţa instanţei mai întâi sesizate (când sesizarea se face prin plângere prealabilă), în a cărei rază s-a efectuat urmărirea penală, şi o regulă suplimentară. Astfel, când urmărirea se efectuează de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de către parchetele de pe lângă curţile de apel ori de pe lângă tribunale sau de către un organ de cercetare central ori judeţean, procurorul, prin rechizitoriu, stabileşte căreia din instanţele competente după criteriile generale îi revine competenţa de a judeca, ţinând seama ca, în raport cu împrejură­rile cauzei, să fie asigurată buna desfăşurare a procesului penal (art. 30 alin. 3 din Codul de procedură penală modificat prin Legea nr. 281/2003).

Raţiunea acestei reglementări constă în repartizarea corectă a cauzelor în cazul în care nu sunt incidente dispoziţiile art. 30 alin. 2. Cod procedură penală. Organele de urmărire penală au, în asemenea situaţii, latitudinea să aleagă instanţa căreia urmează să-i transmită cauza spre soluţionare. În raport cu prevederile art. 30 alin. 2 şi art. 30 alin. 1 Cod procedură penală, o instanţă judecătorească este competentă din punct de vedere teritorial dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiţii: instanţa să-şi aibă sediul în raza de activitate a organului de urmărire penală şi să îndeplinească una din condiţiile cerute de art. 30 alin. 1 lit. a-d[8], aşa cum le-am enumerat.

Infracţiunile săvârşite în afara teritoriului ţării se judecă, după caz, de către instanţele civile sau militare în a căror circumscripţie îşi are domiciliul sau locuieşte făptuitorul. Pentru infracţiunile săvârşite în afara teritoriului ţării se stabilesc următoarele  criterii:

dacă făptuitorul nu are domiciliul şi nici nu locuieşte în România, şi fapta este de competenţa judecătoriei, se judecă de Judecătoria sectorului 2, iar în celelalte cazuri de instanţa competentă după materie şi calitatea persoanei, din municipiul Bucureşti, afară de cazul când prin lege se dispune altfel;

dacă fapta a fost comisă la bordul unei nave sau aeronave, competenţa revine
instanţei în a cărei rază teritorială se află primul port român în care ancorează nava sau în a cărei rază teritorială se află primul loc de aterizare pe teritoriul român, afară de cazul când prin lege se dispune altfel;

dacă nava nu ancorează într-un port român sau dacă aeronava nu aterizează pe teritoriul român, competenţa revine, dacă făptuitorul nu îşi are domiciliul sau nu locuieşte în ţară, unei instanţe din municipiul Bucureşti.

Când trebuie stabilit „locul săvârşirii infracţiunii" se va avea în vedere locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în total sau în parte, ori locul unde s-a produs rezultatul acesteia.

În finalul acestor aspecte, considerăm important a reţine că, în lumina dispoziţiilor legale în vigoare, aşa cum se apreciază în literatura juridică de specialitate[9], pot determina competenţa teritorială a organelor judiciare penale şi alte criterii decât cele prevăzute la art. 30 alin. 1 Cod procedură penală. Astfel, de exemplu, potrivit art. 45 din acelaşi Cod, modificat prin Legea nr. 281/2003, alin. 2: „când nici unul din locurile arătate în art. 30 alin. 1  nu este cunoscut, competenţa revine organului de urmărire penală care a fost mai întâi sesizat”. În acest sens, poate fi competent, din punct de vedere teritorial, organul de urmărire penală la care a fost depusă plângerea sau denunţul cu privire la săvârşirea unei infracţiuni , cu toate că, este posibil, să nu facă parte din organele arătate expres în art. 30 alin. 1 Cod procedură penală.

 

--------------------------------------------------------------------------------

[1] Ion Neagu, “Drept procesual penal. Tratat”, Editura Global Lex, Bucureşti, 2002, p. 281 şi urm.

[2] A se vedea Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară din 28-06-2004, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 576 din 29.06.2004.

[3] Adrian Ştefan Tulbure, Angela Maria Tatu, “Tratat de drept procesual penal”, Editura All Beck, Bucureşti, 2001, p. 147.

[4] Legea nr. 281 din 24 iunie 2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale, a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 468 din 1 iulie 2003.

[5] În reglementările existente în alte state, competenţa teritorială poate fi stabilită şi în funcţie de locul reţinerii făptuitorului sau în funcţie de domiciliul învinuitului sau martorilor. De exemplu, Codul de procedură francez reglementează criteriile de determinare a competenţei teritoriale în funcţie de felul infracţiunii.

[6] Dan Lupaşcu, “Codul de procedură penală”, Ediţie actualizată (29.10.2003), Editura Rosetti, Bucureşti, 2003, p. 25

[7] Aşa cum se observă legiuitorul a optat pentru principiul ubicuităţii în ceea ce priveşte determinarea locului desfăşurării infracţiunii.

[8] Curtea Supremă de Justiţie, secţia penală, decizia nr. 2858 din 2 iulie 1999, în Buletinul Jurisprudenţei. Culegere de decizii pe anul 1999, Editura Juris Agresis, p. 30.

[9] Ion Neagu, op. cit., p. 284.

Subscribe to comments feed Comentarii (0 postate)

total: | displaying:

Adauga un comentariu

  • Bold
  • Italic
  • Underline
  • Quote

Va rugam sa introduceti codul pe care il observati in imaginea de mai jos:

Captcha
Cărţi juridice Editura Nomina Le

Cărţi juridice Editura Nomina Lex

Cetatenia Europeana

Cetatenia Europeana

Libertatea de circulatie a persoanelor

Libertatea de circulatie a persoanelor

Actiunile in procesul penal

Actiunile in procesul penal

Probele in procesul penal

Probele in procesul penal

Pret: Lei (Ron) 25.00
 
Pret: Lei (Ron) 33.00
 
Pret: Lei (Ron) 32.00
 
Pret: Lei (Ron) 43.00
 
Theodor Mrejeru, Bogdan Mrejeru: Competenta in materie penala

Theodor Mrejeru, Bogdan Mrejeru: Competenta in materie penala

Exproprierea. Aspecte aspecte teoretice si jurisprudenta

Exproprierea. Aspecte aspecte teoretice si jurisprudenta

Reabilitarea - procedura speciala in procesul penal

Reabilitarea - procedura speciala in procesul penal

Organizarea si exercitarea profesiei de avocat (2010)

Organizarea si exercitarea profesiei de avocat (2010)

Pret: Lei (Ron) 24.00
 
Pret: Lei (Ron) 27.00
 
Pret: Lei (Ron) 27.00
 
Pret: Lei (Ron) 53.00
 
Drept civil. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept civil. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept procesual civil. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept procesual civil. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept penal. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept penal. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept procesual penal. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Drept procesual penal. Sinteze - Ed. a II-a, 2010

Pret: Lei (Ron) 85.00
 
Pret: Lei (Ron) 63.00
 
Pret: Lei (Ron) 85.00
 
Pret: Lei (Ron) 63.00
 
Codul de procedura civila

Codul de procedura civila

Legislatia profesiei de avocat

Legislatia profesiei de avocat

Codul civil roman

Codul civil roman

Codul de procedura penala

Codul de procedura penala

Pret: Lei (Ron) 13.00
 
Pret: Lei (Ron) 16.00
 
Pret: Lei (Ron) 33.00
 
Pret: Lei (Ron) 13.00
 
Codul familiei

Codul familiei

Codul muncii

Codul muncii

Codul penal roman

Codul penal roman

Uzucapiunea. Aspecte teoretice si jurisprudenta

Uzucapiunea. Aspecte teoretice si jurisprudenta

Pret: Lei (Ron) 9.00
 
Pret: Lei (Ron) 16.00
 
Pret: Lei (Ron) 20.00
 
Pret: Lei (Ron) 26.00
 

 

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO)

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO)

Institutiile Uniunii Europene conform Tratatului de la Lisabona

Institutiile Uniunii Europene conform Tratatului de la Lisabona

Tratatul de la Lisabona

Tratatul de la Lisabona

Contractul de franciza

Contractul de franciza

Pret: Lei (Ron) 24.00
 
Pret: Lei (Ron) 39.00
 
Pret: Lei (Ron) 26.00
 
Pret: Lei (Ron) 37.00
 
Contractul de Leasing

Contractul de Leasing

Taxele de timbru si timbrul judiciar

Taxele de timbru si timbrul judiciar

Expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara

Expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara

Codul de procedura civila in teste grila

Codul de procedura civila in teste grila

Pret: Lei (Ron) 15.00
 
Pret: Lei (Ron) 27.00
 
Pret: Lei (Ron) 25.00
 
Pret: Lei (Ron) 33.00
 
Judecata penala in prima instanta

Judecata penala in prima instanta

Politica Europeana de Vecinatate

Politica Europeana de Vecinatate

Organizarea si exercitarea profesiei de avocat (editia 2011)

Organizarea si exercitarea profesiei de avocat (editia 2011)

Pachet "Admitere Barou" (2010-2011)

Pachet "Admitere Barou" (2010-2011)

Pret: Lei (Ron) 29.00
 
Pret: Lei (Ron) 33.00
 
Pret: Lei (Ron) 59.00
 
Pret: Lei (Ron) 330.00
 
Drept Procesual Penal (Sinteze Admitere Barou), editia 2011

Drept Procesual Penal (Sinteze Admitere Barou), editia 2011

Drept Penal (Sinteze Admitere Barou), editia 2011

Drept Penal (Sinteze Admitere Barou), editia 2011

Tratat de drept procesual penal. Partea generala (editie 2011)

Tratat de drept procesual penal. Partea generala (editie 2011)

Taxele de timbru si timbrul judiciar

Taxele de timbru si timbrul judiciar

 

Pret: Lei (Ron) 63.00
 
Pret: Lei (Ron) 85.00
 
Pret: Lei (Ron) 49.00
 
Pret: Lei (Ron) 27.00
 
  • Email to a friend Email to a friend
  • Print version Print version
  • Plain text Plain text

Etichetat ca:

referate procedura penala, drept procesual penal, Codul de procedura penala, domiciliul sau reşedinta faptuitorul, locul prinderii faptuitorului, locul savarsirii infractiunii, referat Competenta teritoriala in materie penala, lucrari de licenta procedura penala, lucrari de licenta drept procesual penal, lucrare de disertatie procedura penala, lucrare de diploma la drept procesual penal

Apreciati acest articol

5.00
Lucrari de licenta

Lucrari.ro - Librarie On-Line

 

Administratie publica

Agricultura / Agronomie

Criminalistica

Drept bancar

Drept civil

Drept comercial

Drept comunitar

Drept constitutional

Dreptul familiei

Drept financiar - fiscal

Drept international privat

Drept international public

Dreptul muncii

Drept penal

Drept executional penal

Drept procesual civil

Drept procesual penal

Proprietate intelectuala

Dreptul sanatatii

Dreptul mediului

Drepturile omului

Drept roman

Istoria statului si dreptului

Psihologie judiciara

Religie

Sociologie juridica

Teoria generala a dreptului

Dreptul transporturilor

Teste grila: Organizarea si exercitarea profesiei de avocat (Testul Grila nr. 1)

1. Anchetarea abaterii săvârşite de un avocat pentru orice fapte care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei de avocat:
2. În scopul asigurării secretului profesional:
3. Contractul de asistenţă juridică:
4. Următoarele situaţii sunt specifice grupării cabinetelor individuale de avocaţi:
5. Avocaţii care profesează în România sub titlul profesional din statul membru de origine:
6. În cazul înstrăinării unui cabinet individual către un alt cabinet individual, contractele încheiate de transmiţător cu avocaţii stagiari salarizaţi în interiorul profesiei:
7. În societăţile civile profesionale hotărârile adunărilor generale:
8. Nu constituie forme asociative de exercitare a profesiei de avocat:
9. Este permisă încheierea unui contract de asistenţă juridică în care să se prevadă:
10. Nu are obligaţia de a păstra secretul profesional:
eXTReMe Tracker