Home | Referate / Articole juridice | Organizarea profesiei de avocat | Asistenta judiciara

Asistenta judiciara

By Redactia_StudiiJuridice 03/01/2011 10:45:00

Font size:

Baroul asigură asistenţa judiciară în toate cazurile în care apărarea este obligatorie potrivit legii, precum şi la cererea instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a organelor administraţiei publice locale în cazurile în care acestea apreciază că persoanele se găsesc în imposibilitate vădită de a plăti onorariul[1].

În cazuri de excepţie, dacă drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin întârziere, decanul baroului poate aproba acordarea de asistenţă gratuită.

Baroul organizează servicii de asistenţă judiciară la sediile tuturor instanţelor de judecată din judeţ, care asigură asistenţa juridică, şi la organele de urmărire penală locale, conduse de cate un avocat definitiv, numit de consiliul baroului şi coordonate de un membru al consiliului.

În cauzele în care asistenţa judiciară este acordată din oficiu la cererea instanţelor de judecată sau a organelor de urmărire penală, plata onorariilor se face din fondurile Ministerului Justiţiei.

În cauzele în care asistenţa judiciară este acordată din oficiu la cererea organelor administraţiei publice locale, plata onorariilor se face din fondurile acestor organe.

Conform prevederilor art. 155 din Statutul profesiei de avocat (art. 155 a fost modificat prin Hotărârea congresului avocaţilor nr. 418/2008 în vigoare de la data de 1 octombrie 2008)[2], baroul asigură asistenţă judiciară în toate cazurile în care apărarea este obligatorie, potrivit legii, precum şi în cazul în care s-a acordat, în condiţiile legii, ajutor public judiciar sub forma asistenţei juridice de către avocat.

Baroul organizează servicii de asistenţă judiciară la sediile tuturor instanţelor de judecată din judeţ, care asigură asistenţă juridică şi la organele de urmărire penală locale, precum şi asistenţa juridică extrajudiciară, ca formă a ajutorului public judiciar. Spaţiile necesare exclusiv desfăşurării tuturor acestor activităţi se asigură gratuit de Ministerul Justiţiei şi autorităţile administraţiei publice locale. Serviciile de asistenţă judiciară sunt conduse de un avocat definitiv, numit de consiliul baroului şi sunt coordonate de un membru al consiliului. Serviciile de asistenţă judiciară sunt organizate şi funcţionează pe baza unui Regulament de organizare şi funcţionare, aprobat de consiliul baroului, în baza Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a asistenţei judiciare, aprobat de Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România.

Cadrul legal cu privire la „Asistenţa judiciară” a fost îmbunătăţit prin completarea Statutului cu noi dispoziţii în materie. Astfel, conform art. 1551 introdus în Statut prin Hotărârea nr. 418/2008, în cadrul U.N.B.R. se organizează Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare, cu următoarele atribuţii principale:

1. desfăşoară conducerea generală şi metodologică a activităţii de acordare a
asistenţei judiciare;

2. elaborează proiectul de Regulament-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară;

3. propune Protocoalele ce se încheie cu autorităţile publice competente pentru realizarea mijloacelor financiare prevăzute de barouri pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară;

4. organizează ţinerea Registrului Naţional de asistenţă judiciară pe baza Listelor întocmite de barouri;

5. organizează şi coordonează metodologia de remunerare a asistenţei judiciare acordate;

6. efectuează controlul asupra asistenţei judiciare acordate;

7. elaborează proiecte de acte normative în domeniul asistenţei judiciare;

8. analizează informaţiile necesare pentru planificarea şi coordonarea corectă a sistemului de asistenţă judiciară;

9. popularizează sistemul de asistenţă judiciară;

10. adoptă hotărârea de recuperare a cheltuielilor efectuate în cazurile prevăzute de lege;

11. aprobă formularistica şi evidenţa cu privire la asistenţa judiciară reglementată prin lege;

12. desfăşoară colaborarea internaţională în domeniul asistenţei judiciare, în condiţiile legii.

Potrivit art. 1552, de asemenea introdus prin Hotărârea nr. 418/2008, Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare este un organ cu activitate permanentă, coordonat de un vicepreşedinte al U.N.B.R. Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare emite decizii şi norme metodologice în limitele atribuţiilor conferite prin prezenta lege şi alte reglementări existente în materie.

Barourile organizează serviciile de asistenţă judiciară şi îndeplinesc următoarele atribuţii[3]:

1. primesc, înregistrează şi transmit serviciilor de asistenţă judiciară cererile de asistenţă judiciară;

2. avizează deconturile de cheltuieli şi aprobă plata onorariilor şi a celorlalte sume de bani cuvenite avocaţilor, pe baza referatului întocmit lunar de coordonatorul Serviciului de asistenţă judiciară;

3. organizează şi actualizează Registrul de asistenţă judiciară al fiecărui barou pe baza opţiunilor avocaţilor, aprobate de consiliul baroului;

4. organizează şi execută programe de popularizare a sistemului de asistenţă judiciară;

5. ia măsuri pentru recuperarea cheltuielilor efectuate în cazurile stipulate în prezenta lege şi pe baza hotărârilor emise de U.N.B.R.”

Conform art. 1554 din Statut, introdus prin Hotărârea nr. 418/2008, organizarea activităţii serviciilor de asistenţă judiciară ale barourilor, structura, componenţa şi atribuţiile organelor de coordonare a acestora se stabilesc printr-un regulament, aprobat de consiliul fiecărui barou, pe baza Regulamentului - cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară. Serviciul de asistenţă judiciară organizat de barou este condus de un director angajat, pe bază de concurs, prin contract individual de muncă. Pentru ocuparea funcţiei de director poate candida orice persoană fizică care îndeplineşte condiţiile prevăzute de Regulamentul-cadru, prevăzut în prezenta Lege. Ocuparea celorlalte posturi din statul de funcţii al Serviciului de asistenţă judiciară al fiecărui barou se face în condiţiile prevăzute de lege.

Consiliile barourilor organizează acordarea asistenţei judiciare pe raza baroului şi au următoarele atribuţii[4]:

1. avizează cererile avocaţilor din barou pentru înscrierea în Registrul de asistenţă judiciară al baroului;

2. desemnează un avocat din barou, înscris în Registrul de asistenţă judiciară pentru acordarea asistenţei judiciare din oficiu, ţinând cont de experienţa profesională şi calificarea avocatului, de natura şi complexitatea cazului, de celelalte desemnări ale acestuia în virtutea prezentei legi şi de gradul de angajare al acestuia;

3. efectuează controlul asupra acordării asistenţei judiciare de către avocaţii din cadrul baroului;

4. avizează rapoartele avocaţilor care au acordat asistenţă judiciară şi elaborează propuneri pentru remunerarea acestora în limitele cuantumului stabilit prin protocolul încheiat între Ministerul Justiţiei şi U.N.B.R.”

Fiecare barou organizează Registrul de asistenţă judiciară în care sunt înscrişi avocaţii ce pot fi desemnaţi pentru acordarea asistenţei judiciare. Registrul este public, se redactează pe suport de hârtie şi în format electronic şi se publică pe Internet. Barourile comunică U.N.B.R. Registrul de asistenţă judiciară (art. 1556 din Statut).

Potrivit art. 1557 din Statut, introdus prin Hotărârea nr. 418/2008, pentru înscrierea în Registrul de asistenţă judiciară, avocatul depune o cerere la baroul din care face parte. Cererea de la alin.(1) se completează conform formularului aprobat de consiliul baroului. Baroul înregistrează şi soluţionează cererea, conform legii. Înscrierea avocatului în Registrul de asistenţă judiciară se efectuează în baza deciziei baroului. Consiliul baroului poate, motivat, să refuze înscrierea în Registru sau să radieze din Registru un avocat în următoarele cazuri:

1. dacă avocatului solicitant i s-a aplicat o sancţiune disciplinară;

2. dacă avocatul este învinuit pentru săvârşirii unei infracţiuni de drept comun;

3. dacă se constată încălcarea repetată a dispoziţiilor prezentei legi sau se constată calitatea inferioară a asistenţei judiciare acordate,

Radierea din Registru poate fi dispusă pentru o perioadă de un an, iar dacă se constată încălcări repetate ale dispoziţiilor prezentei legi - pentru o perioadă de 3 ani. Prin încălcarea repetată a dispoziţiilor prezentei legi se înţelege săvârşirea consecutivă a 3 sau mai multe abateri de la obligaţiile prevăzute de lege. Refuzul baroului de înscriere a avocatului solicitant în Registru, precum şi măsura radierii unui avocat din registru pot fi contestate în condiţiile legii. Radierea din registru se anunţă pe pagina de Internet a baroului.

Actualizarea Registrului de asistenţă judiciară pentru următorul an calendaristic se efectuează până la sfârşitul lunii septembrie al anului calendaristic precedent. În cazurile excepţionale, în Registrul de asistenţă judiciară pot fi operate modificări şi în cursul anului în modalitatea stabilită pentru înscrierea în Registru[5].

Potrivit art. 1559, din Statut, introdus prin Hotărârea nr. 418/2008, remunerarea asistenţei judiciare se face în funcţie de tipul şi volumul activităţii depuse şi se stabileşte prin protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei, în condiţiile legii. Pentru asistenţa juridică de rea-credinţă sau necompetentă, indiferent de celelalte sancţiuni, avocatul nu va primi onorariul pentru cazul concret ori pentru activitatea desfăşurată.

Tipul şi volumul activităţii desfăşurate se certifică printr-un raport în scris al avocatului, conform formularului aprobat de consiliul baroului. În cazul avocaţilor, Consiliul baroului verifică şi avizează raportul avocatului care a acordat asistenţă judiciară şi propune cuantumul remunerării în funcţie de particularităţile cauzei, tipul, volumul de muncă depus şi calitatea asistenţei judiciare acordate, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei. Avocatului desemnat i se decontează şi sumele necesare pentru cheltuielile de apărare, pentru deplasarea la locul de detenţie sau reţinere din altă localitate[6].

Remunerarea asistenţei judiciare acordate se poate face lunar şi prin virament bancar, pe baza decontului încheiat conform dispoziţiilor legale (art. 15511).

Potrivit art. 15512 din Statut, avocatul care acordă asistenţă judiciară sau asistenţă extrajudiciară nu are dreptul să primească de la client sau de la cel apărat o remunerare sau alte mijloace de recompensă, inclusiv pentru acoperirea cheltuielilor.

U.N.B.R. şi barourile conlucrează cu Consiliul Superior al Magistraturii, cu autorităţile judiciare şi de urmărire penală, precum şi cu Ministerul Justiţiei în legătură cu acordarea de asistenţă judiciară (art. 15514).

Potrivit art. 15514, asistenţa extrajudiciară cuprinde acordarea de consultaţii în vederea iniţierii sau soluţionării unui litigiu pentru care legea prevede acordarea ajutorului public judiciar sau, după caz, în vederea iniţierii unei proceduri judiciare, arbitrale ori administrativ-jurisdicţionale în cazurile prevăzute de lege şi prin pregătirea şi întocmirea documentelor pentru iniţierea unei proceduri judiciare, inclusiv a unei proceduri prealabile obligatorii sau facultative, după caz.

Asistenţa judiciară cuprinde:

1. reprezentarea şi asistarea procesuală în cauzele civile şi de contencios administrativ;

2. reprezentarea şi asistarea procesuală în alte cauze pentru care legea prevede acordarea ajutorului public;

3. reprezentarea şi asistarea procesuală a părţilor în procesul penal (în condiţiile prevăzute de lege, în cazul acordării de ajutor public judiciar părţii vătămate, părţii civile sau părţii responsabile civilmente).

4. asistenţa judiciară obligatorie, în cazurile prevăzute de lege.

În afara formelor arătate la alineatele precedente, asistenţa judiciară cuprinde şi acordarea de consultaţii, precum şi formularea de cereri, petiţii, sesizări şi altele asemenea către autorităţile sau instituţiile publice competente sau, după caz, către alte persoane juridice ori organisme interne sau internaţionale cu sediul în România ori în străinătate.

Asistenţa extrajudiciară nu se acordă în următoarele situaţii[7]:

1. atunci când acordarea asistenţei judiciare nu este justificată din punct de vedere al beneficiului care l-ar aduce persoanei solicitante;

2. atunci când pretenţia este vădit nejustificată, neîntemeiată sau, după caz, inadmisibilă;

3. în cazul cetăţenilor străini sau persoanelor juridice străine solicitante atunci când legislaţia lor naţională nu prevede un tratament similar pentru cetăţenii români;

4. atunci când solicitantul a fost decăzut din dreptul de a beneficia de asistenţă judiciară.”

Conform art. 155^16 din Statut, când se solicită asistenţa extrajudiciară, aceasta se acordă de Serviciul de asistenţă judiciară al baroului, la cerere, în baza următoarelor documente:

a) actul de identitate al solicitantului;

b) certificatului de naştere al copilului, şi, după caz, livretul de familie;

c) certificatul de persoană cu handicap al solicitantului sau al copilului, după caz;

d) adeverinţă eliberată de autorităţile competente sau de către angajator, după caz, din care să rezulte veniturile profesionale ale solicitantului şi ale celorlalţi membri ai familiei supuse, potrivit legii, impozitului pe venit realizate în perioada prevăzută de legislaţia privind ajutorul public judiciar sau sumele încasate cu titlu de pensie, indemnizaţie de şomaj sau asigurări sociale şi altele asemenea, încasate pe aceeaşi perioadă de timp;

e) declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că solicitantul şi ceilalţi membri ai familiei nu beneficiază de alte venituri suplimentare;

f) declaraţie pe propria răspundere privind situaţia patrimonială a solicitantului şi a familiei sale;

g) declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul şi/sau celălalt părinte natural ori adoptiv sau, după caz, o altă persoană căreia i s-a încredinţat copilul în vederea adopţiei sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenţă ori, în sfârşit, a fost numită tutore se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului şi că acesta nu este încredinţat sau dat în plasament nici unui organism privat autorizat sau serviciu public autorizat ori unei persoane juridice;

h) dovada eliberată de autorităţile competente privind situaţia bunurilor impozabile ale solicitantului sau, după caz, ale celorlalţi membri ai familiei;

i) alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistenţă judiciară, potrivit legii.

Cererea de acordare a asistenţei extrajudiciare se depune la serviciul de asistenţă judiciară şi se soluţionează de urgenţă sau, după caz, în termen de termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării, prin decizie de admitere ori de respingere, după caz.

În cazul admiterii cererii de acordare a asistenţei extrajudiciare, decizia privind acordarea de asistenţă judiciară va cuprinde următoarele:

1. denumirea actului;

2. denumirea organului emitent;

3. temeiul legal şi de fapt pentru emiterea deciziei;

4. persoana, căreia i se acordă asistenţa extrajudiciară;

5. tipul sau forma asistenţei extrajudiciare acordate;

6. data eliberării, funcţia şi semnătura persoanei care a eliberat actul respectiv.

Decizia privind acordarea de asistenţă judiciară stă la baza desemnării unui avocat din Registrul de asistenţă judiciară al baroului. După posibilităţi, decanul baroului poate desemna un avocat indicat sau ales de persoana căreia i se acordă asistenţa judiciară. Această decizie se comunică solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii. Contestaţiile formulate împotriva deciziei de respingere se soluţionează potrivit legii.

Plata prestaţiilor asigurate de avocaţi si a costurilor necesare organizării si funcţionării serviciilor de asistenţă judiciară, în cadrul asistentei judiciare, se asigură prin grija Ministerului Justiţiei, pe baza protocolului încheiat şi actualizat anual, între Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a Barourilor din România[8].

Potrivit Hotărârii Congresului avocaţilor nr. 419/2008, în vigoare de la 15 octombrie 2008, principiile asistenţei judiciare sunt următoarele[9]:

1. asistenţa judiciară urmăreşte să asigure exercitarea deplină şi calificată a tuturor atributelor dreptului la apărare al beneficiarilor săi.

2. asistenţa judiciară şi/sau extrajudiciară este asigurată de avocaţii baroului care formulează opţiuni în acest sens şi/sau atunci când numărul acestora este insuficient prin avocaţii desemnaţi în acest sens de consiliul baroului. .

3. acordarea asistenţei judiciare în cazurile prevăzute de lege se face numai în baza desemnării prin eliberarea delegaţiei ca urmare a unei comunicări scrise din partea instanţei, a organului de urmărire penală, de cercetare penală sau a organului administraţiei publice locale, adresată Serviciului de Asistenţă Judiciară din cadrul baroului.

4. acordarea asistenţei extrajudiciare în cazurile prevăzute de lege se face numai în baza desemnării în acest sens de decan sau delegaţii acestuia.

5. nicio împrejurare excepţională nu poate fi invocată pentru acordarea de asistenţă judiciară fără desemnarea din partea Serviciului de Asistenţă Judiciară (solicitarea adresată în mod direct avocatului de către instanţe sau organe de urmărire şi de cercetare penală, expirarea mandatului de arestare, ameninţare cu aplicarea unei amenzi avocatului, etc.).

6. încălcarea de către avocaţi a dispoziţiilor de mai sus constituie abatere disciplinară gravă şi poate fi sancţionată cu excluderea din avocatură. Consiliul baroului va hotărî asupra efectuării cercetării disciplinare şi eventual va pune în mişcare acţiunea disciplinară, sesizând Comisia de disciplină competentă, solicitând excluderea din avocatură.

Incălcarea regulilor stabilite prin hotărârea amintită de către salariaţii Serviciului de Asistenţă Judiciară constituie abatere disciplinară gravă care poate determina desfacerea contractului de muncă.

--------------------------------------------------------------------------------

[1] A se vedea art. 68 din Legea nr. 51/1995; a se vedea şi, Ligia Dănilă, "Organiyarea si exercitarea profesiei de avocat", Editura C.H. Beck, p. 148 şi urm.

[2] Statut profesiei de avocat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45/13 ianuarie 2005, astfel cum a fost modificat şi completat prin Hotărârile Congresului avocaţilor nr. 10/2007, nr. 6/2008 şi Hotărârea nr. 418 pentru modificarea şi completarea Statutului profesiei de avocat din data de 27 septembrie 2008; a se vedea şi prevederile O.U.G. nr. 51 din 21 aprilie 2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial nr. 327 din data de 25 aprilie 2008 şi O.U.G. nr. 75 din 11 iunie 2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial nr. 462 din 20 ianuarie 2008.

[3] Art. 155^3 din Statut, introdus prin Hotărârea nr. 418/2008.

[4] Art. 155^5 din Statut, introdus prin Hotărârea nr. 418/2008.

[5] Art. 155^8 din Statut, introdus prin Hotărârea nr. 418/2008.

[6] Art. 155^10 din Statut, introdus prin Hotărârea nr. 418/2008.

[7] Art. 155^15 din Statut, introdus prin Hotărârea nr. 418/2008.

[8] Art. 160 din Statut, completat prin Hotărârea nr. 418/2008.

[9] Hotărârea nr. 419 privind adoptarea Regulamentului - cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară ale barourilor 27 septembrie 2008. a se vedea Anexa la Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 419 din 27 septembrie 2008 - Regulamentul – cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară ale barourilor.

Share on: