Strategia de comunicare intr-o institutie militara
Funcţia de comunicare dobândeşte tot mai mult o importanţă aparte în programele de gestiune a imaginii prin activitatea de informare şi relaţii publice.
Consilierea în comunicare a comandantului suscită o serie de întrebări: cum, când şi de ce trebuie consiliat comandantul unei instituţii militare, care este un ofiţer cu experienţă în procesul de decizie şi comandă, având competenţa comunicaţională necesară. încercând să răspundem la întrebarea de ce, comandantul trebuie informat şi consiliat în comunicare pentru că dinamismul social şi progresele remarcabile create de tehnologia comunicaţiilor au nuanţat evoluţia problemelor conducerii. Activităţile cu caracter administrativ s-au multiplicat, personalul este tot mai specializat tehnic, mai precis şi mai rapid informat, simţind astfel nevoia de a înţelege ordinul pe care urmează să-1 execute. Conducerea devine un proces tot mai complex care solicită competenţă, disciplină, studiu permanent şi eficacitate. Comandantul de azi este obligat să fie simultan lider şi manager, asumându-şi activ şi integral rolurile (conform schemei lui MINTZBERG) şi să demonstreze în acelaşi timp capacitatea de a influenţa şi orienta efortul subordonaţilor printr-o pregătire profesională exemplară şi competenţă comunicaţională.24 În societatea modernă, informaţia devine tot mai mult „sursă şi expresie a puterii”[1].
Ofiţerul de relaţii publice este specialistul care are expertiza necesară consilierii comandantului în comunicare. Specialistul în relaţii publice trebuie, astfel, să ştie tehnicile comunicării eficiente, structura, strategia şi misiunile instituţiei militare, precum şi profilul personalităţii comandantului pentru a şti să analizeze evenimentele în dinamica lor; pentru a putea elabora planuri de acţiune, situând eficacitatea consilierii nu ca pe un scop în sine, ci ca pe o condiţie necesară în realizarea strategiei de comunicare organizaţională.
Edward L. BERNEYS afirma: „consilierul prezintă conducerii atitudinile şi acţiunile sociale cele mai potrivite scopului de atingere a obiectivelor sociale. El determină, mai întâi, compatibilităţile şi incompatibilităţile dintre persoanele din conducere şi public. Apoi, îl sfătuieşte pe cel din conducere cum să informeze şi să convingă publicul în privinţa serviciilor, produselor sau ideilor sale. Activitatea de consiliere priveşte adaptarea, informarea şi convingerea”.
--------------------------------------------------------------------------------
[1] Allan Pease, “Limbajul vorbirii”, Editura Blimark, Bucureşti, 1994.
--------------------------------------------------------------------------------
Vrei mai multe informaţii despre acest subiect? Cumpără acum STUDIUL IN INTREGIME
CLICK AICI PENTRU A CUMPĂRA ACUM!
PREŢ - 3 EURO cu plata rapidă prin SMS!
NUMAI în reţelele ORANGE si VODAFONE
Studiul se livrează în format electronic, prin email, în termen de maxim 24 de ore de la efectuarea plăţii!
--------------------------------------------------------------------------------
Detalii tehnice ale studiului:
Autor Echipa www.studiijuridice.ro
Anul elaborarii 2010
Pagini: 5
Detalii tehnice: Formatul paginii: A4; Font: Times New Roman; Dimensiune caractere - 12 pt.; Distanta intre randuri: 1.5
Diacritice-ă,â,ţ,ş: DA
Note de subsol: DA
Printabil: DA
Se distribuie in format: *.PDF sau *.DOC
Cărţi juridice Editura Nomina Lex
Email to a friend
Print version
Plain textApreciati acest articol
Adauga un comentariu