Actul de la 23 august 1944. Inlaturarea lui Antonescu
Actul de la 23 august nu a fost nici o revoluţie, şi nici o insurecţie armată, în realitate având loc o lovitură de stat, pusă la cale de către Regele Mihai, membri ai Camarilei, comunişti şi un grup de generali conspiratori. În dimineaţa zilei de 23 august, Antonescu părea dispus să semneze armistiţiul, cu acordul scris al liderilor politici. Iuliu Maniu a refuzat să-şi dea semnătura, fapt contestat ulterior cu ocazia procesului lui Ion Antonescu. Ultima întâlnire dintre Rege şi Mareşal a avut loc între orele 16,15-16,58. Antonescu era, în principiu, de acord cu semnarea armistiţiului, dar numai după ce ar fi ajuns la o înţelegere cu germanii, până atunci luptele urmând a continua pe linia fortificată Focşani-Nămoloasa-Brăila/Galaţi (160 km cu zece cazemate de beton pe km, deci 1600 în total).
Arestarea mareşalului devenea astfel imperios necesară în condiţiile în care Hitler nu ar fi putut renunţa sub nici o formă la poziţiile strategice de mare însemnătate din masivul Carpaţilor, uşor de apărat cu efective reduse.
O dovadă de necontestat a intenţiei Fuhrerului de a păstra sub control spaţiul românesc au constituit directivele din 23-24 august şi 26 august. Prima directivă ordona arestarea regelui, înlocuirea mareşalul Antonescu şi constituirea unui nou guvern, condus de un general filogerman.
Cărţi juridice Editura Nomina Lex
Email to a friend
Print version
Plain textApreciati acest articol
Adauga un comentariu