Principiile filosofiei dreptului. GEORG WILHELM FRIEDRICH HEGEL
Proeminent reprezentant al filosofiei clasice germane a fost G.W.F. Hegel (1770-1831)[1] care a formulat, în cadrul sistemului său filosofic, idei despre societate, în special în lucrarea “Principiile filosofiei dreptului”, motiv pentru care filosofia lui Hegel a avut un mare impact asupra lumii contemporane. Lucrările fundamentale ale filosofului german sunt „Fenomenologia spiritului” (1806), „Ştiinţa logicii” (1812-1816), „Filosofia naturii”, „Filosofia dreptului” (1821), „Filosofia istoriei şi esteticii”, lucrări remarcabile prin bogăţia conţinutului[2].
Hegel este renumit în primul rând pentru că a creat „enciclopedia dialecticii”, întrucât, în fiecare domeniul al ştiinţei el a căutat să găsească şi să indice calea dezvoltării acestora; în gândirea lui Hegel se află toate cheia tuturor marilor ideologii apărute începând cu secolul al XIX-lea: liberalismul, marxismul, fascismul[3].
Concepţia fundamentală a lui Hegel este idealismul absolut în sens obiectiv: „ceea ce este raţional e real şi ceea ce e real e raţional”. Realitatea nu este decât un curs de cugetare care se petrece nu într-o conştiinţă particulară, ci în spiritul universal. Realitatea este însăşi raţiunea sau spiritul în diversele sale grade de afirmare.
Argumentând necesitatea dezvoltării acestei ştiinţe, Hagel dă numeroase exemple din viaţa socială, care pun în lumină înţelesuri şi sensuri diferite ale variatel9or concepte juridice şi etice, făcând unele consideraţii cu privire la rădăcinile istorice ale adevărului dintre ele. „Asupra dreptului, eticului, satului, adevărul este tot atât de vechi, pe cât este el înfăţişat şi cunoscut în legile publice, în morala publică şi în religie”[4].
--------------------------------------------------------------------------------
[1] Hegel a continuat linia filosofică a lui Kant, Fitche, Schelling, care au abordat problemele dialecticii, dar ele nu şi-au găsit o elaborare sistematică aşa cum se prezintă la Hegel.
[2] ION CRAIOVAN, „Tratat elementar de teoria generală a dreptului”, Editura All Beck, Bucureşti, 2001, p. 75.
[3] M. LUBURICI, „Teoria generală a dreptului”, Bucureşti, 1996, p. 22;
[4] G.W. F. HEGEL, “Principiile filosofiei dreptului sau elementele de drept natural şi de ştiinţă a statului”,Editura Academiei, Bucureşti, 1969, p. 7.
- B I B L I O G R A F I E -
-
G.W. F. HEGEL, “Principiile filosofiei dreptului sau elementele de drept natural şi de ştiinţă a statului”,Editura Academiei, Bucureşti, 1969.
-
NICOLAE POPA, „Teoria generală a dreptului”, Editura Actami, Bucureşti, 1997.
-
ION CRAIOVAN, „Tratat elementar de teoria generală a dreptului”, Editura All Beck, Bucureşti, 2001.
-
M. LUBURICI, „Teoria generală a dreptului”, Bucureşti, 1996;
-
ION CRAIOVAN, “Introducere în filosofia dreptului”, Editura All Beck, Bucureşti, 1998.
-
ION CRAIOVAN, “Tratat elementar de teoria generală a dreptului”, Editura All Beck, Bucureşti, 2001.
-
ALEXANDRU AMITITELOAIE, „Teoria generală a dreptului”, Editura Candy, Bucureşti, 2000.
-
M. BACIU, „Introducere în filozofie”, Neuron, 1995.
--------------------------------------------------------------------------------
Vrei mai multe informaţii despre acest subiect? Cumpără acum STUDIUL IN INTREGIME
CLICK AICI PENTRU A CUMPĂRA ACUM!
PREŢ - 3 EURO cu plata rapidă prin SMS!
NUMAI în reţelele ORANGE si VODAFONE
Studiul se livrează în format electronic, prin email, în termen de maxim 24 de ore de la efectuarea plăţii!
--------------------------------------------------------------------------------
Detalii tehnice ale studiului:
Autor Echipa www.studiijuridice.ro
Anul elaborarii 2005
Pagini: 6
Detalii tehnice: Formatul paginii: A4; Font: Times New Roman; Dimensiune caractere - 12 pt.; Distanta intre randuri: 1.5
Diacritice-ă,â,ţ,ş: DA
Note de subsol: DA
Bibliografie: DA
Printabil: DA
Se distribuie in format: *.PDF sau *.DOC
Cărţi juridice Editura Nomina Lex
Apreciati acest articol







Adauga un comentariu