Aparitia proprietatii pretoriene in dreptul roman
Apariţia proprietăţii pretoriene se explică prin dezvoltarea comerţului, care necesita o mai mare uşurinţă în încheierea tranzacţiilor comerciale şi o mai eficace ocrotire a bunei-credinţe în acest domeniu.
Înlăturarea rigorismului şi formalismului caracteristice proprietăţii quiritare se impunea, datorită acestor considerente, ca o necesitate imperioasă.
Regula că un lucru mancipi nu se putea înstrăina decât printr-o mancipaţiune sau printr-o in iure cessio, adică prin mijloace formale şi stricte, în afară de faptul că îngreuna încheierea diferitelor tranzacţii juridice, putea aduce deseori prejudicii celor de bună-credinţă.
Se presupune că la apariţia proprietăţii pretoriene ar fi contribuit comerţul cu sclavi[1]. Aceştia fiind cumpăraţi, de obicei, în grupuri, era dificil să se repete, pentru vânzarea fiecărui sclav în parte, formalităţile cerute de lege, adică ale mancipaţiei. De aceea pretorul arăta pe cumpărător, chiar în lipsa formalităţilor legale, dacă acesta fusese de bună-credinţă.
Aşadar în practică, de cele mai multe ori, părţile contractante procedau la predarea lucrului, fără ca să mai recurgă la mancipaţiune. Nefiind proprietar quiritar, persoana respectivă avea lucrul in bonis.
Pentru a apăra pe cumpărător, în eventualitatea că vânzătorul, care rămăsese proprietar quiritar, ar fi intentat acţiunea in revendicare, pretorul i-a acordat protecţia juridică cumpărătorului, creând în acest mod un drept de proprietate specială pentru cel care a cumpărat o res mancipi fără forme solemne.
Această proprietate a fost denumită de romaniştii moderni proprietate pretoriană. Un bun asupra căruia exista proprietate pretoriană, devenea obiect al proprietăţii quiritare, prin trecerea termenului necesar realizării uzucapării.
--------------------------------------------------------------------------------
[1] Appleton, Historie de la proprieté et de l’action publicienne (Istoria proprietăţii şi acţiunii publiciene), Paris, 1889-1890, I-II ; Maşchin, Istoria Romei, p. 264.
Cărţi juridice Editura Nomina Lex
Email to a friend
Print version
Plain textApreciati acest articol
Adauga un comentariu