Home | Referate si Articole juridice | Drept penal | Tentativa la infractiunea de omor

Tentativa la infractiunea de omor

By
Font size: Decrease font Enlarge font

Tentativa cuprinde ansamblul actelor de executare efectuate între momentul terminÄrii actelor pregÄtitoare, pe de o parte Ĺźi momentul producerii rezultatului, pe de altÄ parte[1]. Caracterizându-se printr-o executare neterminatÄ sau prin absenĹŁa rezultatului - deci printr-o laturÄ obiectivÄ incompletÄ - tentativa este o formÄ atipicÄ (imperfectÄ) a infracĹŁiunii pe care subiectul Ĺźi-a propus sÄ o sÄvârĹźeascÄ. Ea este însÄ, o infracĹŁiune, pentru cÄ, deĹźi nedesÄvârĹźitÄ din punct de vedere obiectiv, este o faptÄ incriminatÄ Ĺźi pedepsitÄ de lege.

Cu privire la tentativÄ, în teoria dreptului penal, s-a pus problema dacÄ, din moment ce aceasta nu se caracterizeazÄ printr-o laturÄ obiectivÄ completÄ, poate constitui formÄ a infracĹŁiunii. S-a rÄspuns afirmativ, arÄtându-se cÄ, atâta vreme cât asemenea activitÄĹŁi fizice, nedesÄvârĹźite, pun în pericol, desigur într-un grad mai redus decât fapta consumatÄ, aceeaĹźi valoare socialÄ, nu exista nici un motiv pentru care ea sÄ nu fie incriminatÄ Ĺźi pedepsitÄ[2].

Tentativa, ca formÄ atipicÄ a infracĹŁiunii, constituie una dintre formele pe care le îmbracÄ activitatea infracĹŁionalÄ, în diferitele faze ale desfÄĹźurÄrii sale. Codul penal prevede aceastÄ formÄ de infracĹŁiune prin dispoziĹŁii generale de incriminare Ĺźi sancĹŁionare a tentativei, cuprinse în articolele 20 Ĺźi 21 din Codul penal.

Împrejurarea cÄ tentativa este o formÄ atipicÄ, nu prezintÄ, din punct de vedere al calificÄrii ei ca infracĹŁiune, vreo importantÄ, deoarece existenĹŁa unei infracĹŁiuni nu este condiĹŁionatÄ de existenta formei tipice a acesteia, formele atipice fiind Ĺźi ele infracĹŁiuni, altfel nu ar fi incriminate, ori dupÄ cum se constatÄ orice fapt incriminat constituie o infracĹŁiune[3]. Tentativa nu este o infracĹŁiune imperfectÄ, ci ea apare în raport cu fapta penalÄ a cÄrei sÄvârĹźire s-a urmÄrit prin efectuarea actelor de executare, ca o formÄ imperfectÄ a acestei fapte, deoarece în raport cu aceeaĹźi activitate fizicÄ pot fi mai multe forme ale laturii obiective Ĺźi fiecare dintre aceste forme poate constitui latura obiectivÄ a unei forme de infracĹŁiune[4].

DeĹźi în cazul faptelor neconsumate se obiĹźnuieĹźte sÄ se foloseascÄ denumirea de forme ale infracĹŁiunii, trebuie avutÄ în vedere existenĹŁa unei anumite forme de incriminare, adicÄ un anumit model legal la care sÄ se raporteze fapta concretÄ pentru ca aceasta sÄ poatÄ deveni infracĹŁiune.

În momentul în care legiuitorul apreciazÄ, în funcĹŁie de realitÄĹŁile sociale, cÄ este cazul sÄ sancĹŁioneze Ĺźi actele prealabile faptei consumate, el are în vedere în primul rând cadrul legal corespunzÄtor extinderii normei de incriminare din partea specialÄ a Codului penal Ĺźi cu privire la fapte necunoscute, prin aceasta legiuitorul având în vedere Ĺźi faptele concrete asupra infracĹŁiunii care se va înfÄĹŁiĹźa sub acele forme pe care le impune cadrul legal.

Potrivit art. 174 alin. 2 C. pen., tentativa se pedepseĹźte, fiind posibilÄ în toate formele sale.

Tentativa la infracĹŁiunea de omor poate fi întreruptÄ atunci când activitatea autorului a fost opritÄ Ĺźi împiedicatÄ sÄ se desfÄĹźoare din cauze exterioare voinĹŁei fÄptuitorului. Spre exemplu, în practica judiciarÄ s-a reĹŁinut tentativa întreruptÄ la infracĹŁiunea de omor în sarcina unei persoane care a aplicat victimei douÄ lovituri de cuĹŁit în zona toracelui, dupÄ care a fost imobilizat de cÄtre cei prezenĹŁi.

InfracĹŁiunea de omor poate îmbrÄca Ĺźi forma tentativei perfecte, care se realizeazÄ atunci când acĹŁiunea tipicÄ a fost executatÄ în întregime, dar rezultatul - moartea victimei - nu s-a produs. Spre exemplu, în practica judiciarÄ s-a decis cÄ existÄ o asemenea modalitate când fÄptuitorul a aruncat victima de la etajul 5 al unei clÄdiri, acĹŁiune care nu s-a soldat cu moartea victimei datoritÄ faptului cÄ a cÄzut întâmplÄtor pe un sol afânat Ĺźi cu vegetaĹŁie De asemenea, s-a reĹŁinut frecvent, tentativa perfectÄ la infracĹŁiunea de omor în cazurile în care, prin modul în care a acĹŁionat asupra victimei infractorul a pus intenĹŁionat în pericol viaĹŁa acesteia, dar rezultatul socialmente periculos, respectiv moartea, nu s-a produs datoritÄ intervenĹŁiilor medicale prompte si calificate[5].

Tentativa la infracĹŁiunea de omor poate îmbrÄca Ĺźi modalitatea tentativei relativ improprie, care se caracterizeazÄ prin caracterul impropriu sau inapt al mijloacelor folosite, precum Ĺźi prin lipsa obiectului de la locul unde fÄptuitorul credea cÄ se aflÄ. În practica judiciarÄ s-a reĹŁinut aceastÄ modalitate a tentativei în situaĹŁia când fÄptuitorul, pentru a suprima viata victimei, i-a administrat o dozÄ de otravÄ insuficientÄ[6], sau atunci când, în vederea uciderii unor persoane, infractorul a folosit o cantitate insuficientÄ de explozibil, pe care a plasat-o defectuos sub clÄdirea în care se aflau victimele[7].

Tentativa de omor poate fi comisÄ Ĺźi cu intenĹŁie directÄ, dacÄ inculpatul a aplicat victimei mai multe lovituri, cu obiecte grele, din care unele asupra capului, Ĺźi cu intensitate, prevÄzând posibilitatea morĹŁii victimei, rezultat pe care, deĹźi nu l-a dorit, l-a acceptat[8] sau dacÄ inculpatul s-a îndreptat cu tractorul asupra victimei în vitezÄ spre a o cÄlca ori dacÄ inculpatul a lovit victima cu cuĹŁitul în abdomen provocându-i leziuni interne.

Este discutabil dacÄ tentativa se poate comite Ĺźi cu intenĹŁie indirectÄ[9]. Într-o opinie, s-a motivat cÄ, în cazul tentativei, existÄ acelaĹźi conĹŁinut subiectiv ca si în cazul infracĹŁiunii consumate, deoarece tentativa nu este decât un fragment dinamic din acĹŁiunea tipicÄ susceptibilÄ sÄ conducÄ la consumarea infracĹŁiunii; ca atare, tocmai ca infracĹŁiunea consumatÄ, tentativa poate fi comisÄ si cu intenĹŁie indirectÄ[10].

Împotriva acestui punct de vedere s-ar putea susĹŁine, po­trivit art. 20, în redactarea actualÄ, ca tentativa constÄ în punerea în executare a hotÄrârii de a comite infracĹŁiunea, de unde se deduce cÄ numai actele care relevÄ intenĹŁia directÄ a inculpatului, ar putea avea caracterul de acte de executare ale unei infracĹŁiuni Ĺźi ar fi susceptibile, în caz de întrerupere ori neproducere a rezultatului, sÄ constituie tentativÄ la infracĹŁiunea respectivÄ[11].

HotÄrârea de a comite infracĹŁiunea face parte din conĹŁinutul psihic al intenĹŁiei, autorul prevede rezultatul faptei Ĺźi urmÄreĹźte producerea lui. A urmÄri producerea rezultatului înseamnÄ a da expresie, prin conduita exterioarÄ, hotÄrârii de a comite o faptÄ determinatÄ. În cazul hotÄrârii indirecte, autorul urmÄreĹźte (este hotÄrât) sÄ obĹŁinÄ un alt rezultat (care poate fi Ĺźi licit), însÄ admite posibilitatea survenirii Ĺźi a unui rezultat care sÄ-i atragÄ rÄspunderea penalÄ, pe acesta, deĹźi îl prevede, nu îl urmÄreĹźte, ci numai îl acceptÄ ca o consecinĹŁÄ posibilÄ a actelor de executare îndreptate spre obĹŁinerea primului rezultat. De aceea, asemenea acte de executare (îndreptate spre obĹŁinerea unui rezultat care este numai acceptat si nu urmÄrit), s-ar pÄrea cÄ nu se înscriu în conĹŁinutul art. 20 Ĺźi nu ar trebui sÄ atragÄ rÄspunderea penalÄ dacÄ au fost întrerupte ori nu si-au produs efectul.

FÄptuitorul, ar putea rÄspunde în acest caz, numai odatÄ cu consumarea faptei Ĺźi producerea rezultatului prevÄzut, dar pe care nu l-a urmÄrit, deoarece numai în acest moment rezultatul posibil Ĺźi acceptat a devenit relevant juridic.

 

--------------------------------------------------------------------------------

[1] Tentativa este definitÄ în mod asemÄnÄtor în actele legislaĹŁiei penale ale altor state. În Codul penal francez, de exemplu, se prevede cÄ tentativa constÄ într-un început de executare, care a fost întrerupt sau care nu  Ĺźi-a produs efectul din circumstanĹŁe independente de voinĹŁa fÄptuitorului, iar în Codul penal german în articolul 22 se prevede: ”comite o tentativÄ acela care pune în executare o faptÄ penalÄ care dupÄ reprezentarea sa asupra faptei este îndreptatÄ nemijlocit spre realizarea unei incriminÄri”.

[2]  G. Antoniu, op. cit. p. 42.

[3] C. Bulai, op. cit., p. 150.

[4] De altfel, dispoziĹŁia din articolul 144 C. pen. prevede cÄ prin expresia sÄvârĹźirea unei infracĹŁiuni se înĹŁelege sÄvârĹźirea oricÄreia dintre faptele pe care legea le pedepseĹźte ca infracĹŁiune consumatÄ sau ca tentativÄ.

[5] Trib. Mun. BucureĹźti, SecĹŁ. A II-a, pen., Decizia nr. 255/1991, în “Dreptul” nr. 7/1991, p. 73.

[6] Tribunalul Suprem, SecĹŁ. Pen., Dec. nr. 881/1980 în Revista RomânÄ de Drept nr. 8/1981, p. 54.

[7] Tribunalul Suprem, SecĹŁ. Pen., Dec. nr. 1529/1979 în Revista RomânÄ de Drept nr. 5/1980, p. 83.

[8] Tribunalul Suprem, SecĹŁ. Pen., Dec. nr. 1400/1988 în Revista RomânÄ de Drept nr. 8/1988, p. 68.

[9] Alexandru Boroi, op. cit., p. 77.

[10] Vasile Papadopol, “Tetativa în reglementarea noului Cod penal”, în Revista RomânÄ de Drept, nr. 4/1969, p. 3.

[11] V. Dongoroz Ĺź.a., “ExplicaĹŁii teoretice…”, op. cit., Vol. I, p. 142.

Share on: Post on FacebookFacebook Add to your del.icio.usdel.icio.us Digg this storyDigg StumbleUponStumbleUpon TwitterTwitter

Subscribe to comments feed Comentarii (0 postate)

total: | displaying:

Adauga un comentariu

  • Bold
  • Italic
  • Underline
  • Quote

Va rugam sa introduceti codul pe care il observati in imaginea de mai jos:

  • Email to a friend Email to a friend
  • Print version Print version
  • Plain text Plain text
Share on: Post on FacebookFacebook Add to your del.icio.usdel.icio.us Digg this storyDigg StumbleUponStumbleUpon TwitterTwitter

Etichetat ca:

referate drept penal, lucrari de licenta drept penal, lucrari de disertatie drept penal, infractiuni de omor, omorul, infractiunea de omor, omorul simplu, referate omorul simplu

Apreciati acest articol

5.00

Lucrari.ro - Librarie On-Line

 

Administratie publica

Agricultura / Agronomie

Criminalistica

Drept bancar

Drept civil

Drept comercial

Drept comunitar

Drept constitutional

Dreptul familiei

Drept financiar - fiscal

Drept international privat

Drept international public

Dreptul muncii

Drept penal

Drept executional penal

Drept procesual civil

Drept procesual penal

Proprietate intelectuala

Dreptul sanatatii

Dreptul mediului

Drepturile omului

Drept roman

Istoria statului si dreptului

Psihologie judiciara

Religie

Sociologie juridica

Teoria generala a dreptului

Dreptul transporturilor