Home | Referate / Articole juridice | Drept diplomatic si consular | Elena Chirita | Interviu cu E.S. Dr. Ion JINGA, ambasadorul Romaniei in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord

Elena Chirita | Interviu cu E.S. Dr. Ion JINGA, ambasadorul Romaniei in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord

By Elena Chirita 28/06/2011 05:47:00

Font size:

Sursa foto: www.romaninuk.net

“Imaginea ţării noastre depinde, înainte de eforturile diplomatice, de realitatea României şi de realitatea comportamentului şi a performanţelor românilor, indiferent unde se află aceştia”.

- Excelenţă, aţi ales între cercetarea nucleară şi diplomaţie. Conciliază ştiinţele exacte cu diplomaţia, considerată arta de a te exprima selectiv, cu prudenţă?
- Fizica este o ştiinţă a naturii cu ajutorul căreia pot fi explicate fenomene întâlnite în viaţa de zi cu zi. Ea poate fi un instrument foarte util nu numai pentru un diplomat, ci pentru oricine doreşte să înţeleagă mai bine mediul în care trăim. Physikos în limba greacă înseamnă natural, normal. Foarte mult ce este în jurul nostru poate fi interpretat cu ajutorul legilor fizicii, iar dacă adăugăm ştiinţele de graniţă - biofizica, biochimia - atunci aria de acoperire este aproape completă. Fizica este una dintre cele mai vechi discipline din lume, dezvoltată în Grecia antică odată cu astronomia, matematica, filozofia. Pe mine, personal, fizica mă ajută să găsesc soluţii la problemele şi situaţiile cu care mă confrunt. Simplificând, desigur, introduc datele de intrare într-o “ecuaţie” de analiză logică, identific algoritmul de rezolvare şi adaptez soluţia la contextul real.

- Marea Britanie este o voce puternică în Uniunea Europeană şi, în acelaşi timp, un aliat de nădejde al Statelor Unite ale Americii. Având în vedere aceste elemente, putem vorbi de un interes diplomatic special între Bucureşti şi Londra?
- În anul 2003, a fost lansat Parteneriatul Strategic dintre România şi Marea Britanie. Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, relaţiile româno-britanice sunt caracterizate de o cooperare excelentă atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul organizaţiilor internaţionale. Asistăm astăzi la un nou dinamism în relaţia bilaterală, reflectat în actualizarea Parteneriatului strategic şi caracterizat şi de un intens şi substanţial dialog politic, prin vizite frecvente ale oficialilor români şi britanici la Londra şi Bucureşti, creşterea volumului schimburilor economice şi comerciale, o vibrantă dimensiune culturală şi prezenţa unei comunităţi britanice (câteva mii de oameni de afaceri) în România, precum şi a circa 100.000 români care au ales să trăiască, temporar sau permanent, în Marea Britanie.

Din 2012, Dacia Logan şi Duster vor fi lansate pe piaţa britanică

- În ce măsură criza globală afectează relaţiile economice româno-britanice?
- Prin caracterul ei global, criza a afectat toate statele lumii, inclusiv România şi Marea Britanie. Ca atare, volumul schimburilor comerciale bilaterale a scăzut în anul 2009, însă deja în 2010 am înregistrat o creştere robustă, cu 30% faţă de anul precedent, revenind la nivelul anterior crizei, de peste 2 mld. euro export plus import. Ceea ce au în comun ţările noastre, în această perioadă încă dificilă, este determinarea de a aplica politici severe de consolidare fiscală care să ofere baza unei creşteri economice durabile. Guvernul britanic a reconfirmat, prin bugetul anual adoptat recent, hotărârea de a elimina total deficitul bugetar până în 2015-2016, ceea ce implică eforturi de diminuare a cheltuielilor publice şi o majorare a anumitor taxe. În acelaşi timp, România, prin acordurile cu FMI şi cu Comisia Europeană, îşi impune o severă disciplină bugetară menită să menţină finanţele publice în limite rezonabile, care să-i justifice recenta aderare la “Pactul euro plus”, chiar dacă nu este încă membră a eurozonei. Pe de altă parte, orice criză înseamnă o oportunitate. Lecţiile recesiunii înseamnă reforme structurale în economiile ambelor ţări care vor oferi noi şanse comunităţii de afaceri pentru comerţ şi investiţii. Marea Britanie îşi propune să revigoreze industriile prelucrătoare, ceea ce va însemna o nouă deschidere pentru partenerii români de afaceri. În privinţa comerţului, apar noi nişe de oportunitate post-criză. Anul viitor, de exemplu, se vor lansa pe piaţa britanică autoturismele Dacia Logan şi Duster.

Restricţii pe piaţa muncii britanice

- Cetăţenii din ţările ex-comuniste, care au aderat în 2004 la Uniunea Europeană, nu s-au confruntat cu constrângeri pe piaţa muncii. Românii consideră că autorităţile britanice au aplicat politica discriminării.
- Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană permite statelor membre să restricţioneze accesul lucrătorilor români pe propriile pieţe ale muncii pentru o perioadă care nu poate depăşi şapte ani de la data aderării. Restricţiile sunt aplicate potrivit schemei “2 plus 3 plus 2”, la sfârşitul acestui an încheindu-se cea de a doua etapă a măsurilor tranzitorii prevăzută de Tratatul de aderare. Astfel, pentru cetăţenii români, restricţiile pe piaţa muncii vor fi eliminate irevocabil cel mai târziu la 31 decembrie 2013, în toate statele membre. Condiţii similare au fost introduse şi în actele de aderare încheiate cu ocazia extinderilor anterioare ale Uniunii Europene. Pentru lucrătorii din statele care au aderat la Uniunea Europeană în mai 2004, restricţiile pe piaţa muncii vor fi eliminate la 30 aprilie 2011 în toate statele membre care păstrează încă astfel de măsuri. La această dată, cele mai multe dintre statele membre au liberalizat accesul lucrătorilor români pe piaţa muncii: Republica Cehă, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) altele simplificând, după data aderării, condiţiile în care este permisă angajarea cetăţenilor români (Franţa, Italia, Belgia, Luxemburg). Marea Britanie a decis menţinerea restricţiilor pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari şi după 1 ianuarie 2007. Decizia autorităţilor britanice a fost explicată prin numărul mare, mult peste aşteptări, al lucrătorilor din statele care au aderat în valul anterior la Uniunea Europeană, care au sosit în Marea Britanie începând cu anul 2004. La acea dată, Marea Britanie, Irlanda şi Suedia au fost singurele state care au permis accesul liber lucrătorilor din noile state membre ale Uniunii Europene. Contextul economic defavorabil din ultimii ani şi efectele sale asupra pieţei muncii sunt elemente care au fost condus la continuarea măsurilor tranzitorii pentru lucrătorii români şi bulgari şi după primii doi ani de la data aderării.

- Aveţi o evidenţă a numărului de români care trăiesc şi muncesc în Marea Britanie şi în Irlanda de Nord?
- Ambasada României nu deţine o evidenţă a cetăţenilor români sau originari din România care locuiesc în Marea Britanie. Din perspectiva legislaţiei române, cetăţenii români sunt liberi să circule şi să îşi stabilească reşedinţa unde doresc, cu respectarea legislaţiei statului de destinaţie, fără a avea obligaţia de a se înregistra la Ambasada României din ţara în care locuiesc, temporar sau permanent. În consecinţă, numărul românilor a căror prezenţă este “oficial” adusă la cunoştinţa Ambasadei - în principal prin solicitarea de servicii consulare sau prin participarea la alegeri - reprezintă, în mod evident, doar o fracţiune din numărul total al românilor care trăiesc în Marea Britanie, dintre care unii nici nu mai deţin cetăţenia română, dar revendică identitatea culturală românească. Similar, nici autorităţile britanice nu deţin o evidenţă exhaustivă a cetăţenilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene care şi-au exercitat dreptul de şedere pe teritoriul Marii Britanii, deoarece legislaţia nu impune obligaţia înregistrării acestei categorii de rezidenţi. Estimăm, însă, că aproximativ 100.000 de cetăţeni români locuiesc în Marea Britanie, majoritatea aflându-se în Londra, Sud-Estul şi Estul Angliei, Midlands şi Scoţia. Cetăţenii români sunt bine integraţi în societatea britanică, comunitatea românească fiind caracterizată printr-un număr mare de specialişti în domeniile medical şi financiar, precum şi de un număr în creştere de studenţi români înscrişi la universităţile din Marea Britanie - sunt peste 4.000 studenţi români aici.

Comunitatea românească este unită

- Nu este un secret că românii rezidenţi în străinătate sunt dezbinaţi, ei nu vor să se unească în proiecte constructive, cu atât mai puţin să se alăture acţiunilor diplomatice pentru promovarea imaginii şi intereselor României. Comunitatea românilor din Marea Britanie face excepţie?
- Comunitatea românească din Marea Britanie a devenit mai unită şi mai puternică. Când am sosit în Marea Britanie, în 2008, românii de aici se plângeau că alte comunităţi, precum cea poloneză, sunt mult mai solidare. Am călătorit foarte mult, sunt mereu în mijlocul românilor. Fie că aceştia mă invită să iau parte la evenimente importante pentru viaţa comunităţii lor - precum sărbători religioase, culturale, fie îi vizitez eu cu prilejul unor întâlniri oficiale pe care le am cu autorităţi locale din zonele în care locuiesc sau studiază, în cazul studenţilor - fie vin ei la Ambasadă, atunci când organizăm întâlnirile periodice cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti şi consulii onorifici sau evenimente culturale dedicate diasporei. Pe parcursul mandatului meu de ambasador, în ultimii trei ani, au crescut numărul asociaţiilor româneşti, al consulilor onorifici şi al parohiilor religioase. Avem un număr impresionant de cadre medicale, aceştia au format o asociaţie cu care Ambasada colaborează foarte bine. Studenţii şi cercetătorii români, la universităţile la care studiază sau lucrează, au înfiinţat asociaţii româneşti. Cu ajutorul Ambasadei, aceştia organizează evenimente româneşti pentru colegii şi profesorii lor. Avem numeroase exemple de români de succes. Am găsit parteneri în toate domeniile şi am descoperit că românii sunt solidari atunci când este vorba despre ţara, cultura, tradiţia şi identitatea lor. Nu este un adevăr de ascuns, în ultimii doi ani, criza economică internaţională s-a făcut simţită. Majoritatea evenimentelor pe care le-am organizat au beneficiat de susţinerea membrilor comunităţii româneşti, care au contribuit fie la solicitarea noastră, fie din proprie iniţiativă, de exemplu, atunci când au aflat că Ambasada intenţionează să invite un artist român la Londra sau să ofere daruri copiilor din comunitate cu ocazia Sărbătorii Crăciunului.

- Presa britanică relatează frecvent despre cetăţeni români infractori, traficanţi de fiinţe umane, spărgători de bancomate, prostituate. Sunt suficiente eforturile diplomatice pentru a spăla această pată de pe faţa României?
- Promovarea în plan internaţional a unei imagini pozitive a României depinde de mult mai multe lucruri decât de ceea ce dumneavoastră numiţi “eforturile diplomatice”. Diplomaţia poate acţiona pentru a dezvolta relaţii cu jurnaliştii, astfel încât să-i sensibilizeze şi să-i încurajeze să-şi verifice informaţiile direct la sursă şi, printr-un dialog deschis şi constructiv, îi poate stimula să lanseze în media puncte de vedere echilibrate, alimentându-i cu un flux continuu de ştiri obiective despre România şi evenimente culturale de ţinută şi anvergură sau atracţii turistice. Din păcate, înclinaţia presei - nu numai din Marea Britanie - spre exploatarea subiectelor senzaţionale sau a ştirilor din categoria “Fapt divers”, culese fără prea mare efort jurnalistic, pare să fie dublată de o înclinaţie la fel de mare a românilor de a dramatiza faptul că presa publică despre conaţionali lucruri de care, în principiu, le este ruşine - ignorând, în acelaşi timp, impactul ştirilor pozitive. Eu urmăresc zilnic presa britanică, ştiu ce se scrie despre România şi despre români, şi de bine, şi de rău. Mă întreb câţi dintre cititorii dumneavoastră au observat că, pe lângă infractori, traficanţi de fiinţe umane, spărgători de bancomate, prostituate s-a scris în ultima vreme mult şi la superlativ despre viitorul concert al sopranei Angela Gheorghiu, despre felul în care statul român, chiar şi în vremuri de criză economică, subvenţionează în proporţie de 90% Festivalul Internaţional George Enescu, oferind astfel o lecţie despre cum se cuvine să fie onorat un erou naţional care “modelează” imaginea internaţională a ţării, sau despre prezenţa, de la an la an tot mai substanţial, a editurilor româneşti la Târgul internaţional de carte de la Londra, din această lună. Imaginea României depinde, înainte de “eforturile diplomatice”, de realitatea României şi de realitatea comportamentului şi a performanţelor românilor, indiferent unde se află aceştia.

- Recomandarea făcută judecătorilor din Marea Britanie, de a utiliza, în hotărârile judecătoreşti, expresia “membru al comunităţii nomade”, în loc de “ţigan”, poate fi de bun augur, astfel încât şi ceilalţi cetăţeni britanici să nu mai pună semnul egal între termenul ”rom”, folosit pentru ţiganii din România, şi întreaga populaţie a României, indiferent de etnie?
- Cred că asocierea pe care o faceţi între alternativa “nomad”/“ţigan”, despre care spuneţi că a fost recomandată judecătorilor din Marea Britanie, şi aceea “rom”/ “ţigan din România” are o relevanţă limitată pentru întrebarea dumneavoastră. Anume, recomandarea reflectă preocuparea autorităţilor de a elimina din limbajul instituţiilor oficiale acele denumiri ale unor grupuri etnice pe care respectivele grupuri le consideră denigratoare. Totodată, recomandarea corespunde unei realităţi demografice a Marii Britanii şi a Europei de Vest, în care nomazii nu sunt, toţi, de etnie romă - ci includ alte grupuri etnice, grupuri cu mod de viaţă nomad (Irish Travellers în Marea Britanie şi Irlanda, Gens du voyage în Franţa etc). Romii nu sunt decât în mică măsură nomazi, iar cei din România în proporţie de numai câteva procente. În ceea ce priveşte “semnul egalităţii” pe care credeţi că - din pricina folosirii termenului “rom” - britanicii l-ar pune între “ţiganii din România” întreaga populaţie a României, vă rog să-mi permiteţi să vă contrazic. În primul rând, dacă principalul factor al acestei confuzii ar fi similitudinea fonetică şi ortografică, atunci cei mai îndreptăţiţi să protesteze ar fi cetăţenii… Romei, căci după cum ştiţi, în engleză denumirea etniei este scrisă întocmai ca numele “cetăţii eterne”. În al doilea rând, nu trebuie să uităm că romii din România sunt cetăţeni ai statului român şi reflectă anumite realităţi istorice, sociale, culturale ale ţării de unde provin. Iar România, după cum este reglementat prin Constituţia ţării, prin legi specifice de combatere a discriminării şi prin angajamentele asumate odată cu aderarea la Convenţiile internaţionale privind drepturile omului, nu face discriminări între cetăţenii săi în funcţie de apartenenţa etnică.

“Recomandăm cetăţenilor români să se asigure că deţin resurse suficiente să se întreţină pe teritoriul Marii Britanii...”

- Lipsa locurilor de muncă, salariile mici îi determină pe mulţi români să aleagă străinătatea. Din păcate, după 20 de ani de la căderea comunismului, mirajul străinătăţii rămâne nealterat. De multe ori, decizia de a pleca din ţară se dovedeşte a fi o aventură. Pentru că mulţi visează să ajungă în Marea Britanie, ce sfat le-aţi da? Care consideraţi că sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă imigrantul?
- Exercitarea dreptului la liberă circulaţie şi şedere în Uniunea Europeană, în contextul menţinerii restricţiilor pe piaţa muncii, poate crea uneori dificultăţi în procesul de integrare în societăţile statelor membre de destinaţie. În ceea ce priveşte Marea Britanie, accesul pe piaţa muncii este permis după obţinerea unei autorizaţii de muncă emisă de autorităţile britanice. Autorizaţiile se emit, de regulă, pentru posturile calificate care nu au putut fi ocupate de cetăţenii britanici sau de cetăţenii din celelalte state membre UE, şi pentru un număr limitat de locuri de muncă necalificate din agricultură şi din industria de procesare a alimentelor. Înainte de a răspunde unei oferte de muncă, cetăţenii români trebuie să se asigure că oferta îndeplineşte condiţiile impuse de legislaţia britanică în vederea emiterii unei autorizaţii de muncă. Întrucât derularea raporturilor de muncă nu este permisă până la data emiterii acestor documente, recomandăm cetăţenilor români să se asigure că deţin resurse suficiente să se întreţină pe teritoriul Marii Britanii cel puţin până la data emiterii autorizaţiilor de muncă şi obţinerii primelor veniturilor din muncă. Informaţii privind costul vieţii în Marea Britanie sunt publicate pe website-ul EURES (http://ec.europa.eu/eures/), care poate fi consultat şi în limba română. Deţinerea, înainte de a pleca din România, a unui nivel corespunzător de informaţii cu privire la condiţiile de muncă şi viaţă din Marea Britanie, este esenţială în vederea integrării în societatea britanică. Informaţii privind condiţiile în care se realizează accesul cetăţenilor români pe piaţa muncii din Marea Britanie sunt publicate pe website-ul Ambasadei României la Londra (www.londra.mae.ro) şi cel al Agenţiei pentru Frontiere a Marii Britanii (www.bia.homeoffice.gov.uk). Totodată, pentru informaţii privind condiţiile de viaţă şi muncă din Marea Britanie şi din celelalte state membre ale Uniunii Europene, cetăţenii români se pot adresa serviciilor EURES din cadrul agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din România (http://eures.anofm.ro/).
- Excelenţă, vă mulţumesc pentru interviu.

Un interviu de Elena CHIRIŢĂ,