Home | Referate si Articole juridice | Drept comunitar european | Summit-ul de la Helsinki din 10-11 decembrie 1999

Summit-ul de la Helsinki din 10-11 decembrie 1999

By
Font size: Decrease font Enlarge font

Summit-ul de la Helsinki (10, 11 decembrie 1999) marcheazÄ sfârĹźitul unei perioade de tranziĹŁie în viaĹŁa Uniunii Europene, de la o regiune integratÄ exclusiv din punct de vedere economic, cu o piaĹŁÄ unicÄ, la un organism politic care îĹźi propune sÄ aibÄ propriile iniĹŁiative de politicÄ externÄ Ĺźi de securitate. ExistÄ comentatori care apreciazÄ cÄ Uniunea nu mai reprezintÄ un club al celor bogaĹŁi, cum era deseori denumitÄ, ci o forĹŁÄ realÄ în viaĹŁa politicÄ internaĹŁionalÄ, pe lângÄ rolul esenĹŁial jucat în integrarea regionalÄ.    

Deciziile luate la Helsinki care susĹŁin afirmaĹŁia cÄ Helsinki reprezintÄ un punct de cotiturÄ se referÄ la trei domenii: lÄrgirea Uniunii, cu trei subaspecte, acceptarea Turciei, a unui nou grup de ĹŁÄri din fostul bloc socialist, Ĺźi a douÄ republici baltice; crearea forĹŁei de reacĹŁie rapidÄ independentÄ de NATO; restructurarea instituĹŁionalÄ în vederea acceptÄrii noilor membri.                

 

1. În urma summit-ului de la Helsinki, Uniunea EuropeanÄ a hotÄrât sÄ invite la negocieri în vederea dobândirii statului de membru cu drepturi depline urmÄtoarele ĹŁÄri: Malta, Turcia, Bulgaria, România, Slovacia, Lituania Ĺźi Letonia. S-a hotÄrât de asemenea ca negocierile efective de aderare sÄ înceapÄ în februarie 2000 Ĺźi se aĹźteaptÄ ca primii membri sÄ fie admiĹźi în mod real în 2002. InvitaĹŁiile de începere a negocierilor în vederea dobândirii calitÄĹŁii de membru cu drepturi depline reprezintÄ o provocare la adresa capacitÄĹŁii Uniunii de a se adapta din mers la noua situaĹŁie, testând, în acelaĹźi timp Ĺźi hotÄrârea sa de a valorifica oportunitÄĹŁile de dezvoltare economicÄ Ĺźi de maturizare politicÄ. Prin acceparea realÄ a acestor ĹŁÄri Ĺźi a celorlalte care deja negociazÄ termenii de aderare la UE din martie 1998 (Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Estonia, Cipru), numÄrul ĹŁÄrilor membre UE va creĹźte de la 15 la 28 pânÄ în 2025. În momentul integrÄrii acestor ĹŁÄri, populaĹŁia Uniunii va numÄra 500 de milioane, ceea ce reprezintÄ o creĹźtere cu 30%; o creĹźtere asemÄnÄtoare va consemna Ĺźi extinderea teritorialÄ a UE.

a) Acceptarea Turciei, ĹŁarÄ musulmanÄ, la negocieri marcheazÄ un moment de cotiturÄ, mai ales dacÄ ĹŁinem cont de faptul cÄ acum doi ani, candidatura acesteia a fost respinsÄ în mod categoric. Decizia reflectÄ nu numai intenĹŁiile de extindere a frontierelor geografice ale Europei, ci Ĺźi a celor culturale Ĺźi religioase. Turcia poate sÄ reprezinte un punct de stabilitate în SE Europei Ĺźi o foarte importantÄ punte de legÄturÄ cu Asia Ĺźi cu Orientul Mijlociu.

b) Prin invitarea la negocieri a Bulgariei, României Ĺźi a Slovaciei, pe lângÄ invitarea Poloniei, Ungariei, Cehiei Ĺźi Sloveniei, Uniunea îĹźi propune sÄ integreze, din punct de vedere economic Ĺźi politic, toate ĹŁÄrile din Europa CentralÄ Ĺźi de Est care, în timpul RÄzboiului Rece s-au aflat în zona de influenĹŁÄ a Rusiei. Pe termen scurt, decizia pare sÄ afecteze procesele de dezvoltare a Uniunii, în sensul cÄ aceste state au nevoie de sprijin financiar pentru a-Ĺźi spori performanĹŁa economicÄ. Pe termen mediu Ĺźi lung, integrarea spaĹŁiului central Ĺźi est-european prezintÄ certe avantaje: se mÄreĹźte piaĹŁa internÄ, forĹŁa Uniunii va creĹźte, Europa ca atare se întregeĹźte.

c) La negocieri au fost invitate Ĺźi celelalte douÄ republice baltice, Letonia, Lituania (dupÄ cum am amintit, Estonia negociazÄ termenii de aderare din martie 1999). Decizia este semnificativÄ mai ales în ceea ce priveĹźte relaĹŁiile Uniunii cu Rusia. OdatÄ cu acceptarea acestor ĹŁÄri, Uniunea EuropeanÄ se va învecina direct cu Rusia.   

 

2. Tot la Helsinki s-a hotÄrât crearea, cel mai târziu pânÄ în 2003, a  unei forĹŁe europene de reacĹŁie rapidÄ formate din 50 000-60 000 de oameni, forĹŁÄ care sÄ fie dislocatÄ în maximum Ĺźase luni Ĺźi care sÄ fie menĹŁinutÄ într-o zonÄ conflictualÄ maxim un an.  Misiunile acestei forĹŁe sunt de naturÄ umanitarÄ Ĺźi de menĹŁinere a pÄcii. ForĹŁa de reacĹŁie rapidÄ urmeazÄ sÄ fie formatÄ pentru început din unitÄĹŁi naĹŁionale care se aflÄ sub comanda NATO. Majoritatea comentariilor apreciazÄ cÄ mÄsura de înfiinĹŁare a acestei forĹŁe europene reflectÄ hotÄrârea ca, din punct de vedere militar Ĺźi al iniĹŁiativelor de politicÄ externÄ în general,  Europa sÄ nu se mai afle în situaĹŁia din timpul ultimului conflict din Iugoslavia, aceea de dependenĹŁÄ faĹŁÄ de Statele Unite.

 Decizia a fost însoĹŁitÄ de crearea a trei noi organisme:

-o comisie politicÄ Ĺźi de securitate, cu misiune permanentÄ, formatÄ din reprezentaĹŁi naĹŁionali la nivel de ambasador;

-o comisie militarÄ, formatÄ din miniĹźtrii apÄrÄrii;

-un stat major care sÄ ofere expertizÄ atunci când i se solicitÄ  acest lucru.

La câteva zile dupÄ reuniunea de la Helsinki, a avut loc reuniunea de sfârĹźit de an a miniĹźtrilor de externe din ĹŁÄrile membre NATO. În general, decizia EU de a-Ĺźi crea propria forĹŁÄ de securitate Ĺźi de a prelua conducerea în probleme de apÄrare la nivel regional, a fost salutatÄ de cÄtre AlianĹŁÄ Ĺźi de cÄtre administraĹŁia Clinton, dar ĹŁÄrile membre NATO care nu fac parte din UE Ĺźi-au exprimat îngrijorarea cÄ vor fi excluse de la procesul de luare a deciziilor în ceea ce priveĹźte politica de securitate a Europei.

ÎngrijorÄrile de aceastÄ naturÄ sunt mai vechi; în octombrie 1999, în cadrul unei discuĹŁii cu fostul ministru britanic al apÄrÄrii, adjunctul Secretarului de Stat american, Strobe Talbott, a declarat cÄ “Statele Unite nu sunt de acord cu crearea unei forĹŁe militare care, mai întâi, ia naĹźtere sub umbrela NATO, apoi se îndepÄrteazÄ de NATO, se desprinde de NATO, deoarece ar reprezenta o forĹŁÄ care iniĹŁial este un substitut pentru AlianĹŁÄ Ĺźi, în final, intrÄ în conflict cu aceasta”. Cel puĹŁin la nivelul declaraĹŁiilor, îngrijorÄrile au fost calmate de cÄtre liderii europeni. De exemplu, premierul Marii Britanii a declarat în cadrul summit-ului de la Helsinki cÄ “forĹŁa de reacĹŁie rapidÄ nu este împotriva NATO Ĺźi nici un substitut pentru NATO, deoarece nu creÄm o armatÄ europeanÄ, ci un organism care reprezintÄ statele naĹŁionale suverane în politica de apÄrare”.

ImportanĹŁa creÄrii forĹŁei europene de reacĹŁie rapidÄ poate fi sintetizatÄ citând declaraĹŁia preĹźedintelui Chirac din cadrul summit-ului: “pânÄ acum, era posibil ca Uniunea sÄ joace un rol în viaĹŁa politicÄ, economicÄ, în domeniul umanitar, dar nu avea la dispoziĹŁie Ĺźi mijloacele adecvate de naturÄ militarÄ pentru a o face; acum are la dispoziĹŁie toate instrumentele pentru a duce o politicÄ externÄ adevÄratÄ”.

 

3. O a treia decizie luatÄ la Helsinki are în vedere restructurarea instituĹŁionalÄ a Uniunii, ajustarea în vederea încorporÄrii noilor membri. De remarcat cÄ Uniunea Ĺźi-a impus termene privind încheierea acestei reforme, cel mai târziu anul 2002, pornind de la ideea cÄ ea însÄĹźi trebuie sÄ fie pregÄtitÄ pentru a-i primi pe noii membri Ĺźi nu numai pentru a le impune anumite condiĹŁii de aderare. Evident cÄ mÄsurile de restructurare internÄ vor concentra atenĹŁia în perioada urmÄtoare, întrucât funcĹŁionalitatea depinde într-o mÄsurÄ considerabilÄ Ĺźi de identificarea unei structuri optime. Or extinderea implicÄ regândirea, de fiecare datÄ a acestei structuri. Se are în vedere gradul de reprezentativitate în cadrul Comisiei Europene, natura Ĺźi ponderea votului în diferitele organisme etc.

Share on: Post on FacebookFacebook Add to your del.icio.usdel.icio.us Digg this storyDigg StumbleUponStumbleUpon TwitterTwitter

Subscribe to comments feed Comentarii (0 postate)

total: | displaying:

Adauga un comentariu

  • Bold
  • Italic
  • Underline
  • Quote

Va rugam sa introduceti codul pe care il observati in imaginea de mai jos:

  • Email to a friend Email to a friend
  • Print version Print version
  • Plain text Plain text
Share on: Post on FacebookFacebook Add to your del.icio.usdel.icio.us Digg this storyDigg StumbleUponStumbleUpon TwitterTwitter

Etichetat ca:

Summit-ul de la Helsinki, 10-11 decembrie 1999, Helsinki decembrie 1999

Apreciati acest articol

0

Lucrari.ro - Librarie On-Line

 

Administratie publica

Agricultura / Agronomie

Criminalistica

Drept bancar

Drept civil

Drept comercial

Drept comunitar

Drept constitutional

Dreptul familiei

Drept financiar - fiscal

Drept international privat

Drept international public

Dreptul muncii

Drept penal

Drept executional penal

Drept procesual civil

Drept procesual penal

Proprietate intelectuala

Dreptul sanatatii

Dreptul mediului

Drepturile omului

Drept roman

Istoria statului si dreptului

Psihologie judiciara

Religie

Sociologie juridica

Teoria generala a dreptului

Dreptul transporturilor