Sinergia Marii Negre si Parteneriatul Estic – in contextul politicii europene de vecinatate
În data de 11 aprilie 2007, Comisia Europeană a emis documentul Sinergia Mării Negre ce se doreşte a fi o nouă iniţiativă de cooperare regională a Uniunii Europene. Sinergia vizează regiunea Mării Negre, ce cuprinde şase state riverane (Bulgaria, România, Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia), şi alte patru ţări – Armenia, Azerbaidjan, Republica Moldova şi Grecia - actori importanţi în zonă. Practic Sinergia se adresează tuturor statelor estice partenere din cadrul Politicii Europene de Vecinătate (PEV) exceptând Belarus, la care se adaugă Rusia şi Turcia.
Sinergia Mării Negre este o iniţiativă regională de cooperare a Uniunii Europene, concepută a fi complementară PEV, ce promovează în principal dezvoltarea cooperării în domeniul mediului, al transporturilor, contactelor între autorităţile locale din regiune, cooperarea în bazinul Mării Negre constituind baza iniţiativei. Promovând conceptul de cooperare nu doar între UE şi statele partenere din bazinul Mării Negre, ci şi intra-regional, Sinergia accentuează rolul asumării responsabilităţilor la nivel local.
Iniţiativă a Poloniei şi Suediei (23 mai 2008) menită să consolideze relaţiile Uniunii Europene cu ţările din vecinătatea ei răsăriteană, Parteneriatul Estic (PaEst) îşi propune adâncirea cooperării bilaterale şi a integrării sporite cu partenerii estici, precum şi crearea unei formule permanente de cooperare multilaterală. La momentul apariţiei, iniţiativa se dorea a fi o contrapondere a proiectului Uniunii pentru Mediterana propus de Preşedintele Sarkozy pentru întărirea relaţiilor cu statele vecine sud-mediteraneene. Cu o agendă pozitivă, constructivă, Parteneriatul Estic îşi propune sprijinirea acestor state în vederea dezvoltării lor economico-sociale şi armonizării lor cu standardele Uniunii Europene. Complementar relaţiilor contractuale bilaterale deja asigurate prin Politica Europeană de Vecinătate, Parteneriatul Estic are în vedere respectarea aceloraşi principii, de diferenţiere şi asumare în comun a responsabilităţilor. Substanţa PaEst o reprezintă aspiraţia de asociere politică şi de integrare economică, mai mult decât abordarea unor probleme strict regionale.
Parteneriatul Estic este definit ca fiind componentă a dimensiunii estice a politicii europene de vecinătate, participanţii sunt exclusiv ţări partenere PEV şi state membre UE. PaEst are la bază principiul condiţionalităţii, progresele în implementarea reformelor fiind o condiţie de bază pentru evoluţia relaţiilor în cadrul iniţiativei. În materie de condiţionalitate, stimulentele principale pe care se bazează PaEst, în absenţa perspectivei aderării, se concentrează asupra acordurilor de asociere şi a acordurilor de liber schimb aprofundate şi cuprinzătoare, precum şi asupra eliminării treptate a sistemului de vize. Spre deosebire de Sinergia Mării Negre, Parteneriatul Estic are o componentă bilaterală puternică, bazată pe diferenţiere, ce urmăreşte o perspectivă de integrare sporită cu UE, însă aduce un element de noutate faţă de PEV-ul clasic, şi anume componenta multilaterală, în special pusă în valoare prin iniţiativele emblematice şi platformele tematice pe care le promovează.
În ceea ce priveşte cadrul instituţional, Sinergia Mării Negre are în vedere cooperarea flexibilă, orientată spre proiecte, fără a presupune crearea unor instituţii centrale desinestătătoare. În acelaşi timp, componenta multilaterală a PaEst prevede reuniuni la nivel înalt, o dată la doi ani, reuniuni ale miniştrilor de externe, precum şi o coordonare sporită la nivelul Comisiei Europene.
Referitor la finanţare, există prevederi pentru folosirea instrumentului european de vecinătate şi parteneriat (componenta regională şi transfrontalieră) pentru activităţi în cadrul Sinergiei Mării Negre, co-finanţarea din partea statelor regionale fiind însă un element extrem de important. În cazul Parteneriatului Estic, sursele principale de finanţare sunt facilitatea de investiţii pentru vecinătate şi instrumentul european de vecinătate şi parteneriat, existând posibilitatea unor surse suplimentare de finanţare (din partea BEI, BERD, state membre UE etc.) în vederea sprijinirii partenerilor în demersul lor de modernizare şi de armonizare cu standardele UE.
În cazul Sinergiei Mării Negre, parteneriatele sectoriale pot constitui un instrument avansat, îndeosebi în domeniul mediului, al transporturilor, în vederea obţinerii unor rezultate rapide şi tangibile. Parteneriatul Estic se va concentra asupra iniţiativelor emblematice, ce le distinge de programele Sinergiei. Cooperarea regională cu Rusia şi Turcia este prevăzută practic în cadrul Sinergiei Mării Negre, de altfel existând posibilitatea participării unor ţări terţe şi la activităţile Parteneriatului Estic, în diferite domenii sectoriale, conform intereselor comune ale părţilor. O atenţie particulară necesită a fi acordată alocării şi distribuţiei resurselor între cele două iniţiative, evitării duplicării obiectivelor şi a mecanismelor de implementare.
Cărţi juridice Editura Nomina Lex
Email to a friend
Print version
Plain textApreciati acest articol
Adauga un comentariu