Reconstituirea
Noţiunea de „reconstituire” a devenit un termen uzual al cărui înţeles principal este corect însuşit de majoritatea oamenilor. Prin reconstituire se înţelege acţiunea de a reface ceva, un obiect, o împrejurare, o situaţie.
Cuvântul „reconstituire” apare în multe domenii, având, aşa cum este firesc, conotaţii specifice. Termenul este prezent şi în vocabularul juridic, unde defineşte un mijloc procedural şi tactic pe care organele judiciare îl folosesc în vederea stabilirii adevărului judiciar[1].
Aşa cum s-a arătat în literatura de specialitate[2], orice consideraţie privind noţiunea reconstituirii trebuie să pornească de la reglementarea acesteia făcută de legiuitor în Titlul III, Capitolul 2, Secţiunea a XII-a C. proc. pen. Astfel, potrivit art. 130 C. proc. pen.: „Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, dacă găseşte necesar pentru verificarea şi precizarea unor date, poate să procedeze la reconstituirea la faţa locului, în întregime sau în parte, a modului şi a condiţiilor în care a fost săvârşită fapta”.
Complexitatea şi claritatea textului citat a făcut ca definiţiile date de teoreticieni de marcă să fie foarte apropiate de textul legii.
Astfel, într-o primă opinie[3] s-a arătat că reconstituirea este „o activitate care se desfăşoară la faţa locului şi constă în verificarea şi precizarea modului şi a condiţiilor în care a fost săvârşită fapta. Poate fi reconstituită infracţiunea în întregime sau numai anumite fapte în legătură cu care organul, după necesitate, simte nevoia unor precizări”.
În aceeaşi ordine de idei alţi autori[4] au definit reconstituirea ca fiind „o activitate de procedură penală şi de tactică criminalistică ce constă în reproducerea artificială a împrejurărilor în care a fost săvârşită infracţiunea sau oricare fapt ce prezintă importanţă în cauză pentru a se stabili dacă fapta a avut ori putea să aibă loc în condiţiile date”.
--------------------------------------------------------------------------------
[1] A se vedea şi, George Antoniu, Nicolae Volonciu, Nicolae Zaharia, „Dicţionar de procedură penală”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988, p. 232-233.
[2] A se vedea, Adrian Frăţilă, Constantin Mirea, „Reconstituirea judiciară”, Editura Global Lex, Bucureşti, 1997, p. 10.
[3] În acest sens, Nicolae Volonciu, „Tratat de procedură penală”, partea generală, Vol. I, Editura Paideia, Bucureşti, 1996, p. 397.
[4] În acest sens, Constantin Aioniţoaie, Ion Eugen Sandu (Coord.), „Tratat de tactică criminalistică”, Editura Carpaţi, Oradea, 1992, p. 255.
BIBLIOGRAFIE
-
Codul penal român, Editura Nomina Lex, Bucureşti, 2009.
-
Codul de procedură penală, Editura Nomina Lex, Bucureşti, 2009.
-
Constantin Aioniţoaie, Ion Eugen Sandu (Coord.), „Tratat de tactică criminalistică”, Editura Carpaţi, Oradea, 1992.
-
Constantin Aioniţoaie, Eugen Sandu, „Folosirea fotografiei judiciare operative în reconstituire”, în „20 de ani de expertiză criminalistică”, Ministerul Justiţiei, Laboratorul de expertiză criminalistică, Bucureşti, 1979.
-
Ion Anghelescu, Marian Babiuc, “Filmul judiciar”, Editura Ministerului de Interne, Bucureşti, 1974.
-
George Antoniu, Nicolae Volonciu, Nicolae Zaharia, „Dicţionar de procedură penală”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988.
-
Ion Argeşanu, „Criminalistica şi medicina legală în slujba justiţiei”, Vol. I, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1996.
-
D. Ceacanica, „Importanţa cunoaşterii elementelor de diferenţiere dintre reconstituire –şi experimentul judiciar”, în „Probleme de criminalistică şi criminologie”, nr. 4/1981.
-
Aurel Ciopraga, „Criminalistica. Elemente de tactică”, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi, Facultatea de drept, 1986.
-
Radu Constantin, Pompil Drăghici, Mircea Ioniţă, „Expertizele. Mijloc de probă în procesul penal”, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000.
-
Colectiv, „Tratat practic de criminalistică”, Vol. I „Cercetarea la faţa locului”, Serviciul editorial, presă şi propagandă în rândul populaţiei, 1976.
-
Colectiv, „Tratat practic de criminalistică”, Vol. III „Expertiza urmelor lăsate de obiecte şi a urmelor materie”, Serviciul editorial şi cinematografic, 1980.
-
Colectiv, „Prezent şi perspectivă în ştiinţa criminalistică”, Serviciul editorial şi cinematografic, Ministerul de Interne, 1979.
-
L. Doboşi, „Reconstituire sau experiment?”, în „Probleme de criminalistică şi criminologie”, nr. 3/1984.
-
Adrian Frăţilă, Constantin Mirea, „Reconstituirea judiciară”, Editura Global Lex, Bucureşti, 1997.
-
S. A. Golunski, „Criminalistica”, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1961.
-
Ion Mircea, „Criminalistica”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1998.
-
Gh. Păşescu, „Interpretarea criminalistică a urmelor la locul faptei”, Editura Naţional, Bucureşti, 2000.
-
Gh. Păşescu, Ion R. Constantin, „Secretele amprentelor papilare”, Editura Naţional, Bucureşti, 1996.
-
T. Pop, „Drept procesual penal”, Tipografia Naţională, Cluj, 1947.
-
Emilian Stancu, „Criminalistica”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994.
-
Emilian Stancu, „Criminalistica”, Vol. I şi II, Editura Actami, Bucureşti, 1999.
-
Camil Suciu, „Criminalistica”, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1982.
-
Mircea Ştefănescu, Mircea Cîmpeanu, Ionel Popeneciu, “Utilizarea înregistrărilor audiovizuale în activitatea de procuratură din judeţul Braşov”, în P.c.c. nr. 3-4/1985.
-
Nicolae Volonciu, „Tratat de procedură penală”, partea generală, Vol. I, Editura Paideia, Bucureşti, 1996.
-
Neculai Zamfirescu, „Investigarea ştiinţifică a infracţiunilor de omor rămase cu autori neidentificaţi. Elemente de psiho-criminalistică”, Editura Naţional, Bucureşti, 2000.
--------------------------------------------------------------------------------
Vrei mai multe informaţii despre acest subiect? Cumpără acum STUDIUL IN INTREGIME
CLICK AICI PENTRU A CUMPĂRA ACUM!
PREŢ - 6 EURO cu plata rapidă prin SMS!
NUMAI în reţelele ORANGE si VODAFONE
Studiul se livrează în format electronic, prin email, în termen de maxim 24 de ore de la efectuarea plăţii!
--------------------------------------------------------------------------------
Detalii tehnice ale studiului:
Autor Echipa www.studiijuridice.ro
Anul elaborarii 2010
Pagini: 14
Detalii tehnice: Formatul paginii: A4; Font: Times New Roman; Dimensiune caractere - 12 pt.; Distanta intre randuri: 1.5
Diacritice-ă,â,ţ,ş: DA
Note de subsol: DA
Bibliografie: DA
Printabil: DA
Se distribuie in format: *.PDF sau *.DOC
Cărţi juridice Editura Nomina Lex
Email to a friend
Print version
Plain textApreciati acest articol
Adauga un comentariu