Organizarea si exercitarea profesiei de AVOCAT 
CONTRACTUL DE FRANCIZA
Abonează-te la newsletter-ul nostru completând adresa ta de email în căsuţa de mai jos
În România, actul normativ de bază care reglementează regimul juridic al desenelor şi modelelor industriale este Legea nr. 129 din 29 decembrie 1992, modificată prin Legea nr. 585 din 29 octombrie 2002 şi prin O.U.G. nr. 190/2005 pentru realizarea unor măsuri în procesul de integrare europeană. Deşi Legea nr. 129/1992, privită în ansamblul ei, are multe asemănări cu Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, ele diferă în mod esenţial chiar în privinţa obiectului creaţiei. Prin acest act normativ, legiuitorul a pus sub protecţie juridică dreptul creatorilor de desene sau modele industriale.
Potrivit art. 10 din legea dreptului de autor nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, autorul unei opere are următoarele drepturi morale: dreptul de a decide dacă, în ce mod şi când va fi adusă opera la cunoştinţă publică; dreptul de a pretinde recunoaşterea calităţii de autor al operei; dreptul de a decide sub ce nume va fi adusă opera la cunoştinţă publică; dreptul de a pretinde respectarea integrităţii operei şi de a se opune oricărei modificări, precum şi oricărei atingeri aduse operei, dacă prejudiciază onoarea sau reputaţia sa; dreptul de a retracta opera, despăgubind, dacă este cazul, pe titularii drepturilor de utilizare, prejudiciaţi prin exerci-tarea retractării. Toate acestea vor fi dezvoltate şi analizate în cadrul studiului de faţă.
În ceea ce priveşte desenele şi modelele industriale, în literatura de specialitate s-a apreciat că desenul reprezintă ansamblul de linii şi culori cu efect decorativ nou. Spre exemplu, este un desen, în sensul acestei definiţii, desenul unei ţesături.
La rândul său, modelul industrial reprezintă forma plastică prin care se conferă unui produs industrial o fizionomie distinctă (de exemplu, forma nouă a caroseriei unui autoturism).
Brevetele europene sunt eliberate pentru invenţiile noi care implică o activitate inventivă şi sunt susceptibile de aplicare industrială. Nu sunt considerate invenţii, în special: descoperirile, teoriile ştiinţifice şi metodele matematice; creaţiile estetice; planurile, regulile şi metodele pentru exercitarea activităţilor intelectuale, pentru jocuri sau pentru activităţi economice, precum şi programele pentru calculatoare; prezentarea informaţiilor.
Organizaţia Europeană de Brevete (European Patent Organisation - EPO) a fost instituită prin Convenţia privind eliberarea brevetului european. Potrivit Convenţiei, Organizaţia are autonomie administrativă şi financiară. Organele Organizaţiei sunt: Oficiul European de Brevete (OEB); Consiliul de administraţie.
Organizaţia are ca sarcină eliberarea brevetelor europene. Aceasta sarcină este îndeplinită de Oficiul European de Brevete sub controlul Consiliului de administraţie.
carmen2010-01-26 11:46 |
Ma intereseaza un studiu comparativ legislatia romana - legislatia comunitara in ceea ce priveste drepturile conexe dreptului de autor sau ceva asemanator. Multumesc anticipat! |
|---|---|
andreea2009-08-22 13:42 |
Conventia de la Paris cu privire la proprietatea industriala-un studiu mai aprofundat... peste tot gasesc fragmente de 2-3 randuri |
[Administrator]2008-12-22 10:58 |
In cei peste 10 ani de activitate, in baza noastra de date am strans peste 10.000 de studii, articole si lucrari care insa din motive de timp nu sunt postate inca pe site. DACA DORITI CEVA SPECIAL CARE NU ESTE PE SITE-ul NOSTRU COMPLETAŢI MAI JOS TITLUL LUCRARII CAUTATE SI VOM INCERCA SA O PUBLICAM URGENT! |