• Vrei sa fii AVOCAT?
• Modele de CONTRACTE
• Coduri / Legislatie
• Drept Comunitar European / Integrare Europeana
• Drept administrativ - Administratie publica
• Drept Civil si Procedura Civila
• Drept penal si procesual penal
• Dreptul familiei
• Dreptul muncii / Securitate sociala
• Drepturile omului
• Teoria generala a dreptului - TGD
• Criminalistica & Medicina Legala
• Criminologie
• Drept comercial / Comert International / Dreptul afacerilor
• Drept constitutional
• Drept diplomatic si consular
• Drept financiar - fiscal [Finante, Fiscalitate]
• Drept international privat
• Drept international public
• Dreptul mediului
• Drept roman
• Relatii economice internationale
• Dreptul transporturilor [Transporturi]
• Proprietate intelectuala - Proprietate industriala
• Dreptul tratatelor
• Economie / Economie europeana
• Psihologie judiciara / juridica - Sociologie juridica
• Istoria Statului si Dreptului Romanesc - ISDR
• Management / Marketing

• AdmitereBarou.ro
• InfoAgency.ro

Drept administrativ - Administratie publica

• Tags:
• Drept administrativ,
• Administratie publica,
• Studii,
• Articole,
• Referate,
• Lucrari de licenta,
• Lucrari de Disertatie,
• Lucrari de diploma,

• Raspunderea disciplinara a functionarilor publici

  2010-02-09 11:59

  Responsabilitatea este principiul conform căruia funcţionarul public trebuie să poarte răspunderea pentru actele sale. Pentru funcţionarul public, ca şi pentru administraţie în ansamblul său, legalitatea reprezintă criteriul fundamental de moralitate; o astfel de concluzie rezultă din însuşi misiunea administraţiei publice care constă în activitatea de punere în executare a legii şi prestarea de servicii publice, în limitele legii, în condiţii responsabile şi eficiente. Prin urmare, pentru a-şi asuma în mod responsabil funcţiile care le revin, funcţionarii publici trebuie să fie convinşi de importanţa şi supremaţia legii şi de nevoia ca ea să fie respectată de toţi cei care cad sub incidenţa ei.

  Răspunderea juridică într-o accepţiune „lato sensu”, poate fi definită ca ansamblul normelor care  conturează un anumit comportament profesional şi privat. În această accepţiune, ea cuprinde norme de comportament, care privesc atât relaţiile de serviciu de toate tipurile, ceea ce poate fi evocat prin sintagma comportament profesional, cât şi acele norme care privesc viaţa privată.

  Regimul juridic al funcţionarilor publici include şi problema răspunderii acestora. Funcţionarul public trebuie să-şi ducă la bun sfârşit atribuţiile nu pentru că aşa i se impune, ci fiindcă este convins că ele reprezintă rostul său profesional. Astfel este normal, ca în orice societate democratică cei care încalcă normele juridice, să cunoască forţa de constrângere a statului.

• Conditiile de admisibilitate a actiunii in contenciosul administrativ

  2010-02-09 11:38

  Contenciosul administrativ poate fi definit în sens larg ca fiind totalitatea litigiilor dintre administraţia publică şi cei administraţi, indiferent de natura juridică a litigiilor sau altfel spus, noţiunea de contencios desemnează conflictul de interese intervenit între două sau mai multe părţi şi care nu poate fi soluţionat, în caz de neînţelegere, decât pe calea unui proces sau litigiu juridic desfăşurat în faţa unui organ de jurisdicţie competent.

  În sens restrâns, noţiunea de contencios administrativ se referă doar la acele litigii în care autorităţile administraţiei publice şi alte organizaţii folosesc regimul juridic administrativ, în baza competenţei pe care le-o conferă legea.

• Functia si functionarul public. Cadrul legal si notiune

  2010-01-29 17:01

  Funcţia publică şi funcţionarul public sunt instituţii juridice ale dreptului public, în general, şi ale dreptului administrativ, în particular, care s-au conturat şi perfecţionat de-a lungul timpului atât în jurisprudenţă, cât şi în reglementare, iar acestea pe fondul contribuţiei majore a doctrinei de specialitate care a avut rolul, de cele mai multe ori, de a aduce în prim plan importanţa şi necesitatea unui cadru legal modern şi eficient cu privire la funcţia publică.

• Clasificarea actelor de drept administrativ

  2010-01-21 17:42

  Rolul stabilirii criteriilor de clasificare a actelor administrative prezintă o vădită importanţă practică determinată de ierarhia administrativă şi puterea juridică a actului, dar nu numai.

  În analiza acestor criterii de clasificare trebuie să pornim se la faptul că indiferent de denumire, dacă actul emis de un organ al administraţiei publice este o manifestare unilaterală de voinţă juridică, în temeiul puterii de stat, emis în baza legii şi pentru executarea acesteia, acesta este întotdeauna un act administrativ, iar dacă nu îndeplineşte aceste trăsături actului în cauză i se aplică un alt regim juridic şi nu regimul juridic de drept administrativ.

• Regimul juridic al actelor de drept administrativ

  2010-01-21 16:14

  Regimul juridic al actelor administrative desemnează ansamblul de reguli de fond şi de formă care se aplică acestor acte, dându-le o anumită particularitate. Aceasta înseamnă că interesează condiţiile în care trebuie să se emită actul administrativ pentru ca acesta să fie legal, să-şi realizeze scopul producând efecte juridice a căror valabilitate să nu poată să fie puse în cumpănă.

• Centralizarea si descentralizarea in administratia publica [Studiu, Referat]

  2009-06-17 14:59

  În primul rând se impune a sublinia că administraţia publică, în orice societate, fie ea clasică, fie modernă, reprezintă, în esenţă, un instrument al statului indispensabil în atingerea unor deziderate, a unor obiective majore determinate de el, în fapt de realizare a unor valori politice stabilite prin aceste juridice, în scopul satisfacerii interesului general, prin acţiunea puterii publice. Administraţia nu poate fi privită ca o entitate universală şi permanentă, marea varietate a efectivelor sale nu poate fi explicată doar prin importanţa economică sau demografică a statelor: este necesară luarea în considerare a structurilor, moravurilor, practicilor politice proprii fiecărei naţiuni. Contrar oricărei reguli constituţionale care presupune o putere definitivă, administraţia constituie o forţă printre altele. Această instabilitate în funcţie de epocă, cultură, civilizaţie, demonstrează problemele imediate, neliniştile, aspiraţiile colecti­vităţilor naţionale adesea eterogene. Organizarea administrativă constituie o manifestare particulară a specificităţii şi identităţii unui stat, ea reprezintă, cel mai adesea, produsul unei lungi evoluţii isto­rice, marcate de particularităţile naţionale, ce pare să fie, în consecinţă, în mod special, predestinată să reziste influenţelor europene.

• Constitutionalitatea si legalitatea functiei publice in dreptul comparat

  2008-12-10 10:01

  În fiecare din constituţiile ţărilor Uniunii Europene se găsesc principii ale funcţiei publice. Prima problemă ce i-a preocupat pe legiuitori a fost stabilirea competenţei pentru fixarea regulilor aplicabile funcţiei publice. Din acest punct de vedere, Constituţiile ţărilor din Uniunea Europeană se împart în:a. Constituţii care dau această competenţă exclusiv ,,puterii legislative”; b.Constituţii care partajează competenţa între legislativ şi executiv. Din prima categorie fac parte constituţiile Danemarcei, Germaniei, Greciei, Spaniei, Italiei, Portugaliei etc. Trebuie să se facă distincţie între competenţa legiuitorului sau, după caz, a executivului, de a reglementa materia funcţiei publice, pe de o parte, şi posibilitatea de a stabili reguli ale funcţiei publice prin contractul colectiv de muncă, pe de altă parte. În ţările în care regulile contractuale vin în limitele admise de legiuitor, funcţiei publice i se aplică un regim mixt, legal şi contractual. Partajarea competenţei între legiuitor şi executiv apare în Belgia, Regatul Unit, Olanda, Franţa, Norvegia.

• Forme si structuri administrative in Spania

  2008-12-10 09:55

  Guvernul conduce politica internă şi externă, administra­ţia civilă şi militară şi apărarea statului. Ei exercită funcţia executivă şi puterea de reglementare, potrivit Constituţiei şi legilor. Funcţiile şi prerogativele ce revin guvernului sunt într-o legătură directă cu caracterul formei politice (formei de stat) a Spaniei: monarhie parlamentară. În monarhiile parlamentare sau, cu anumite nuanţe, cons­tituţionale, puterea executivă reală revine Guvernului, Primul-ministru fiind persoana cea mai influentă şi cu rolul decisiv în jocul politic. Caracterul parlamentar al formei de guvernământ indică faptul că Guvernul deşi deţine puterea executivă, poartă o răspundere politică în faţa Parlamentului pentru modul în care gestionează afacerile statului.

• Administratia publica in Italia

  2008-12-10 09:49

  Autoritatea în stat este deţinută şi exercitată de Guvern, primul-ministru fiind numit de Preşedinte. De asemenea, şeful statului îi numeşte şi pe miniştri la propunerea premierului. Pre­şedintele are la dispoziţie o paletă largă de posibilităţi de desemnare a Primului-ministru în funcţie de configuraţia politică a Guver­nului. Miniştrii pot fi recrutaţi fie din cadrul Parlamentului, fie din afara acestuia. Statisticile guvernamentale indică însă practica de recrutare a miniştrilor din rândul membrilor Parla­mentului, miniştrii non-parlamentari fiind prin excelenţă specialişti cu înaltă calificare, militari. Primul-ministru direcţionează politica generală a Guvernului şi îşi asumă răspunderea pentru aplicarea acesteia.

Comments