• Vrei sa fii AVOCAT?
• Modele de CONTRACTE
• Coduri / Legislatie
• Drept Comunitar European / Integrare Europeana
• Drept administrativ - Administratie publica
• Drept Civil si Procedura Civila
• Drept penal si procesual penal
• Dreptul familiei
• Dreptul muncii / Securitate sociala
• Drepturile omului
• Teoria generala a dreptului - TGD
• Criminalistica & Medicina Legala
• Criminologie
• Drept comercial / Comert International / Dreptul afacerilor
• Drept constitutional
• Drept diplomatic si consular
• Drept financiar - fiscal [Finante, Fiscalitate]
• Drept international privat
• Drept international public
• Dreptul mediului
• Drept roman
• Relatii economice internationale
• Dreptul transporturilor [Transporturi]
• Proprietate intelectuala - Proprietate industriala
• Dreptul tratatelor
• Economie / Economie europeana
• Psihologie judiciara / juridica - Sociologie juridica
• Istoria Statului si Dreptului Romanesc - ISDR
• Management / Marketing

• AdmitereBarou.ro
• InfoAgency.ro

Criminalistica & Medicina Legala

• Tags:
• Criminalistica,
• Articole,
• Referate,
• Studii juridice,
• lucrari de licenta,
• lucrari de disertatie,

• 

  Tactica efectuarii confruntarii [Studiu, Referat]

  2009-05-26 18:44

  Rolul confruntării în clarificarea unor fapte sau împrejurări este pus în evidenţă, îndeosebi în cazurile în care contradicţiile, neclarităţile, neconcordanţele din declaraţiile personale ascultate într-o cauză penală nu pot fi înlăturate pe baza examinării altor mijloace de probă, confruntarea rămânând singura modalitate de limpezire, de clarificare a aspectelor incerte. Cu atât mai necesar devine un asemenea act procedural, cu cât neconcordanţele din declaraţii vizează împrejurări esenţiale pentru cunoaşterea adevărului. Un alt argument ce poate fi adus în sprijinul importanţei confruntării este şi acela conform căruia, prin efectuarea acesteia, este posibilă obţine­rea unor noi date sau informaţii, necunoscute până în acel moment de organul juridic, cu privire la faptele şi împrejurările cauzei.

• 

  Asfixiile mecanice [Studiu, Referat]

  2009-05-26 18:20

  Prin asfixii se înţeleg acele stări patologice create în urma privării acute de oxigen. Altfel spus, asfixiile sunt tulburări ale metabolismului gazos caracterizate prin privarea brutală de oxigen, ca fenomen principal, şi creşterea consecutivă a bioxidului de carbon, ca fenomen secundar. Asfixiile sunt sinonime anoxiilor acute sau peracute şi, sub aspect etimologic, deşi termenul de asfixie nu exprimă tulburarea fiziopatologică caracteristică, el se păstrează prin tradiţie, aşa cum a fost dat încă de P. Bert. Asfixie înseamnă, de fapt, lipsă de puls (a sfigmos), deoarece, în aceste circumstanţe, cei vechi constatau ca simptom principal de anoxie tocmai lipsa pulsului. Asfixiile au constituit şi constituie încă piatra de încercare a practicii medico-legale (devergie), de unde necesitatea cunoaşterii lor temeinice.

• 

  Reconstituirea fizionomiei dupa craniu [Articol]

  2009-01-06 18:26

  Acest procedeu, aplicat de toate serviciile criminalistice, a fost pus la punct, printre alţii, de savantul rus M. M. Gherasimov. La noi în ţară s-a ocupat de perfecţionarea acesteia Cantemir Rişcuţia. Din această cauză mai este denumită “metoda GHERASIMOV- RIŞCUŢIA”. Metoda constă în reconstituirea plastică şi grafică a ţesuturilor moi ale capului, potrivit unor standarde de grosime determinate ştiinţific. Fireşte că întreaga operaţie se execută pe craniul cadavrului căruia se încearcă să i se determine identitatea.

• 

  Poroscopia şi crestoscopia [Articol]

  2008-12-10 00:45

  Se ivesc numeroase situaţii când, la faţa locului, se descoperă numai urme ale unor fragmente de desene papilare, în care nu se reproduce decât un sector limitat de creste ale amprentei, de pildă un număr de 10 - 15 creste papilare. Cu toată străduinţa expertului, la asemenea fragmente, de cele mai multe ori, nu se pot descoperi nici cel puţin 6 - 8 detalii caracteristice macroscopice care să demonstreze, pe baza frecvenţei lor, că urma a fost lăsată de un anumit deget, palmă sau plantă. Luându-se în consideraţie faptul că nu se poate renunţa la urma în cauză a fragmentului de desen papilar, în continuare se vor folosi alte tehnici de lucru, cum ar fi o mărire fotografică sau prin microfotografiere. Prin aceasta se vor scoate în evidenţă microdetalii cum sunt, de pildă, formele orificiilor porilor, care se găsesc pe traseul crestelor papilare ce fac obiectul examinării.

• 

  Procesul de formare al urmelor de maini. Clasificare

  2008-12-10 00:39

  Contactul mâinilor infractorului cu diferitele suprafeţe întâlnite la locul săvârşirii faptei se finalizează întotdeauna cu producerea unor urme. Aceste urme apar, în cele mai multe cazuri, ca efect al depunerii de substanţă de pe degete sau palme pe obiectele cu care vin în con­tact. Ele pot lua însă naştere şi prin detaşarea de substanţă de pe suprafaţa atinsă (praf, sânge, vopsea etc.). Când obiectul atins este moale, crestele papilare se imprimă în adâncime, lăsând urme în relief.

Comments