Politica Europeana de Vecinatate (PEV)

CUPRINS

LISTA DE ABREVIERI

LISTA TABELELOR  

PREFAŢĂ

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. Elemente defi nitorii ale Politicii Europene de Vecinătate

1.1. Aspecte introductive. Consideraţii teoretice

1.2. Raţiuni pentru o politică de vecinătate a Uniunii Europene. Contextul apariţiei şi elemente premergătoare PEV

1.3. Etape în evoluţia Politicii Europene de Vecinătate

1.3.1. Conceptul de Europă extinsă - Vecinătate

1.3.2. Obiective, principii şi instrumente iniţiale ale unei politici de vecinătate

1.3.3. Apariţia efectivă a Politicii Europene de Vecinătate. Instrumente principale ale PEV

1.4. Orientări ale Uniunii Europene în vederea consolidării PEV

1.4.1. Spre o Politică Europeană de Vecinătate consolidată

1.4.2. Noi iniţiative de cooperare ale Uniunii Europene

1.5. Aspecte privind fenomenul condiţionalităţii în cadrul PEV

1.6. Puncte forte şi limite ale politicii europene de vecinătate

1.7. Concluzii

CAPITOLUL 2. Evoluţii ale componentei sudice a Politicii Europene de Vecinătate

2.1 Parteneriatul Euro-mediteranean: istoric, principale elemente, realizări şi limite

2.2. Spre o politică de vecinătate a Uniunii Europene în regiunea mediteraneană

2.2.1. Implementarea PEV în zona sud-mediteraneană. Aspecte punctuale, evoluţii recente

2.2.2 Consideraţii referitoare la domeniul energiei în regiunea sud-mediteraneană

3 2.3. Uniunea pentru Mediterana - o nouă iniţiativă de cooperare a UE: obiective şi instrumente principale, elemente critice

2.4. Concluzii

CAPITOLUL 3. Construirea unei dimensiuni estice a Politicii de Vecinătate a Uniunii Europene

3.1. Demersuri iniţiale în construirea componentei răsăritene a PEV

3.1.1. De la Acordurile de Parteneriat şi Cooperare spre Planurile de Acţiune ale PEV: principale elemente, context actual

3.1.2. Evoluţii înregistrate în statele estice partenere PEV. Infl uenţe ale crizei mondiale. Aspecte fi nanciare şi comerciale

3.2. Evenimentele din Georgia din vara anului 2008 şi implicaţiile asupra Politicii Europene de Vecinătate

3.3. Infl uenţe ale Rusiei asupra dimensiunii estice a PEV

3.3.1. Strategia UE faţă de Rusia – o viziune unitară sau diferenţiată?

3.3.2. Poziţii ale Rusiei în relaţia sa cu UE şi cu statele PEV

3.3.3. Importanţa componentei energetice în relaţiile europene de vecinătate

3.4. Concluzii

CAPITOLUL 4. Iniţiative recente ale Uniunii Europene de consolidare a componentei răsăritene a politicii de vecinătate

4.1. Parteneriatul Estic – o nouă iniţiativă a Uniunii Europene în relaţiile cu vecinii săi răsăriteni

4.1.1. Apariţia Parteneriatului Estic

4.1.2. Obiective şi instrumente principale

4.1.3. Elemente privind implementarea Parteneriatului Estic

4.2. Sinergia Mării Negre – recentă iniţiativă a politicii UE în zona Mării Negre

4.2.1. Consideraţii introductive privind cooperarea la Marea Neagră

4.2.2. Obiective şi elemente principale ale Sinergiei Mării Negre

4.3. Complementarităţi sau rivalitate între Sinergia Mării Negre şi Parteneriatul Estic?

4.4. Concluzii  

CAPITOLUL 5. Rolul României în noua Politică Europeană de Vecinătate

5.1. Contribuţii/poziţii ale României în cadrul politicii europene de vecinătate: elemente generale, aspecte fi nanciare

5.2. Studiu de caz: România - Republica Moldova în contextul PEV

5.2.1. Republica Moldova în contextul PEV

5.2.2. Relaţiile României cu Republica Moldova în lumina noilor iniţiative europene de vecinătate

5.2.3. Concluzii şi recomandări

5.3. Aspecte punctuale privind relaţiile României cu Ucraina, Georgia şi Azerbaidjan în contextul PEV

5.4. Contribuţii recente ale României privind o serie de iniţiative de cooperare în regiunea Mării Negre

5.5. Concluzii  

CAPITOLUL 6. Concluzii finale. Perspective ale Politicii Europene de Vecinătate  

BIBLIOGRAFIE